Principalii indicatori economici

Setul de indicatori structurali de mai jos oferă o perspectivă generală asupra evoluției economiei. Acesta include creșterea PIB, rata șomajului, investiții, finanțe publice și rata inflației, indicatorii fiind extrași din Previziunile economice europene ale Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene.

Indicatori principali de cercetare și inovare

Cheltuieli cu cercetarea și inovarea

Această categorie, „Indicator principal de cheltuieli” măsoară nivelul de investiții în cercetare și dezvoltare, în procente din PIB, efectuat de autoritățile publice (guvern și instituțiile de învățământ superior) și de mediul de afaceri. De asemenea, include și sumele angajate de guvern în buget pentru cercetare și dezvoltare.

Sursa: Comisia Europeană, Previziunile economice europene, toamna 2020.

Notă: Cifrele pe 2020, 2021 și 2022 sunt estimări.

Sistemul de cercetare și inovare

Această a doua categorie, principalii indicatori ai sistemului de cercetare și inovare, cuprinde indicatori privind condițiile-cadru, precum numărul de absolvenți de învățământ terțiar și numărul cercetătorilor angajați, indicatori privind rezultatele cercetării și inovării, precum solicitări de brevete, publicații științifice și ponderea întreprinderilor inovatoare, precum și un indicator structural care măsoară ponderea sectoarelor de înaltă tehnologie (high tech) în economie. Acești indicatori oferă o imagine generală asupra sistemelor naționale de cercetare și inovare.

Indicatori compoziți

Indicatorii compoziți evaluează performanța țărilor în mai multe domenii asociate cu cercetarea și inovarea.  Această categorie include indicele DESI, care rezumă indicatorii relevanți privind performanța digitală a țării și urmărește evoluția în ceea ce privește competitivitatea digitală, indicele sintetic al inovării, care evaluează performanța țării în cercetare și inovare și punctele forte și punctele slabe relative ale sistemelor sale de cercetare și inovare, precum și indicatorul rezultatelor inovării, care oferă o măsură orientată pe rezultat a performanței inovării la nivelul țării.

România este un inovator modest. În timp, performanța a scăzut față de cea a UE în 2012. După un declin puternic până în 2014 - cauzat în principal de performanțele reduse în ceea ce privește indicatorii folosind datele CIS, performanța a rămas stabilă până în 2016 și a crescut ușor în 2017 și 2019. Mediul prietenos pentru inovare și Impactul din vânzări sunt cele mai puternice dimensiuni ale inovării. Penetrarea serviciilor de bandă largă și exporturile de produse de tehnologie înaltă sunt singurii doi indicatori care arată o performanță aproape de media UE. Indicatorii privind inovatorii, investițiile la nivelul firmelor și resursele umane arată dimensiunile cele mai slabe ale inovării. Scorurile cele mai scăzute ale indicatorilor pentru România se înregistrează la Învățare pe tot parcursul vieții, IMM-uri cu inovare de produs sau proces, IMM-uri cu inovare în marketing sau organizațională, IMM-uri care inovează intern (la toți patru indicatorii, performanța este cea mai scăzută dintre toate țările, ducând la un scor relativ de 0 față de UE).

Afișați profilurile de țară, comparați scorurile de performanță și testați corelările accesând  instrumentul Tabloul de bord european integrat privind inovarea

Programele-cadru sunt principalele instrumente financiare prin care Uniunea Europeană sprijină activitățile de cercetare și dezvoltare în aproape toate disciplinele științifice. Programele-cadru sunt propuse de Comisia Europeană și adoptate de Consiliu și de Parlamentul European în urma unei proceduri de codecizie. Programul următor, Orizont Europa, se va derula din 2021 până în 2027 și va avea un buget de 95 de miliarde EUR. Programul anterior (încă în curs de desfășurare), Orizont 2020, s-a derulat din 2014 până în 2020.

Participarea la Orizont 2020

Orizont 2020 este cel mai mare program de cercetare și inovare al UE de până acum, cu o finanțare de aproape 80 de miliarde EUR disponibilă pe durata a 7 ani (2014 - 2020) – pe lângă investițiile private pe care le atrage fondul. Această secțiune oferă o prezentare generală a principalelor cifre și statistici și date detaliate privind proiectele finanțate și participanții la acestea, defalcate pentru fiecare țară pe regiuni, priorități tematice și acțiuni principale.

Pentru mai multe informații, date și cifrele-cheie, puteți consulta informațiile detaliate prezentate în Profilurile de țară.

Consultați cele mai recente povești de succes despre cercetare și inovare finanțată de UE pe pagina de internet Europa

Cifre-cheie

Tabelul de mai jos oferă o prezentare generală a programului Orizont 2020 în ceea ce privește contribuțiile, participarea (inclusiv rata de succes), date privind IMM-urile și statele membre a căror monedă este euro (SMME) .

Contribuția UE pe regiuni

Figura și tabelul de mai jos prezintă suma netă acordată beneficiarilor pe regiuni în cadrul O2020.  Regiunile sunt prezentate la nivelul NUTS 2.

Contribuția UE pe priorități tematice

Figura de mai jos prezintă suma netă acordată beneficiarilor pe principalele 10 priorități tematice ale programului Orizont 2020.

Granturi semnate în timp

Figura de mai jos prezintă evoluția în timp a numărului de granturi semnate cu beneficiari din România pe toată durata implementării programului Orizont 2020.

Pilotul CIE

Pilotul Consiliului European pentru Inovare (CIE) sprijină inovatorii de top, antreprenorii, companiile mici și savanții cu idei extraordinare și cu ambiția de a se extinde la nivel internațional. Acest tabel oferă o prezentare consolidată a părților din Orizont 2020 care au contribuit la pilotul CIE.

Platforma prezentare a rezultatelor programului Orizont

Platforma de prezentare a rezultatelor programului Orizont este o platformă unde participanții din programele-cadru ale UE în domeniul cercetării și inovării își pot încărca principalele rezultate exploatabile pentru a fi corelate cu potențiali actori implicați. Apăsați pe acest link pentru a descoperi rezultatele unde a existat cel puțin un participant din România

Participanți

Iată principala clasificare a acestora:

• PUB organisme publice (cu excepția organizațiilor de cercetare și a instituțiilor de învățământ secundar sau superior);
• REC organizații de cercetare (centre publice de cercetare, centre de cercetare private non-profit, centre internaționale de cercetare, Centrul Comun de Cercetare;
• PRC entități lucrative private, firme de consultanță, centre de cercetare private/comerciale, cu excepția instituțiilor de învățământ superior sau secundar;
• HES instituții de învățământ superior sau secundar;
• OTH altele (de ex. organizații non-profit, asociații comerciale, organizații ale societății civile, organizații private non-profit care nu activează în domeniul cercetării, organizații internaționale care nu activează în domeniul cercetării, tip de organizație nedefinit etc.).

Principalii 10 participanți

Tabelul de mai jos oferă lista principalilor 10 participanți din România, cu regiunile în care se află aceștia (NUTS 2), numărul de proiecte la care au participat și contribuția NETĂ a UE.

Participanți IMM-uri

Orizont 2020 stimulează participarea IMM-urilor în tot programul; mai jos este prezentată lista principalilor 10 participanți IMM-uri din România, cu regiunile în care se află aceștia (NUTS 2), numărul de proiecte la care au participat și contribuția NETĂ a UE

Răspândirea excelenței și extinderea participării

Acțiunile de extindere din partea intitulată „Răspândirea excelenței și extinderea participării” a programului Orizont 2020 abordează problemele legate de participarea redusă, exploatând la maximum potențialul bazinului de talente din Europa. Acest lucru facilitează maximalizarea și răspândirea pe larg în Uniunea Europeană a beneficiilor unei economii bazate pe inovare. Sinergiile cu fondurile pentru politici de coeziune reprezintă o componentă importantă.

Extinderea constă în trei acțiuni principale, respectiv formarea de echipe, programele de înfrățire și catedrele Spațiului european de cercetare (SEC).

Orizont 2020 / Orizont Europa și Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sunt principalele programe ale UE prin care se finanțează cercetarea și inovarea. În perioada 2014-2020 s-au alocat peste 40 de miliarde EUR (și peste 65 de miliarde EUR cu includerea cofinanțării naționale) pentru regiunile din toată Uniunea Europeană în vederea finanțării investițiilor în cercetare și inovare prin FEDR. Strategiile de specializare inteligentă asigură direcționarea finanțărilor pentru cercetare și inovare din FEDR, exploatând punctele forte și potențialul regiunilor. Sinergiile dintre investițiile în cercetare și inovare din cadrul politicii de coeziune și inițiativele de cercetare și inovare susținute prin Orizont 2020 / Orizont Europa sunt cruciale pentru maximalizarea impactului, cantității și calității investițiilor în cercetare și inovare și răspândirea excelenței în toată Europa.

Pentru informații mai detaliate, pentru fiecare țară, privind implementarea fondurilor structurale, inclusiv informații privind prioritățile în materie de investiții, cota de investiții în cercetare și inovare, realizările/rezultatele preconizate, stadiul de implementare și specializare inteligentă în cercetare și inovare, consultați:

RegioWiki - Romania

Portalul european de date privind fondurile structurale și investițiile europene – România

Fonduri europene structurale și de investiții (FESI)

În 2014-2020, România livrează în materie de politici de coeziune în cadrul a patru programe operaționale:

• Programul Operațional Regional;
• Programul Operațional Infrastructură Mare;
• Programul Operațional Competitivitate;
• Programul Operațional Asistență Tehnică.

De asemenea, România participă la opt programe de cooperare teritorială europeană (CTE) / Interreg:

• 2 programe de cooperare transfrontalieră;
• 1 program de cooperare transnațională;
• 4 programe de cooperare inter-regională;
• 1 program IPA de cooperare transfrontalieră.

Specializarea inteligentă

România a adoptat Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, identificând patru domenii pentru specializarea inteligentă (bioeconomie; IT, spațiu și securitate; energie, mediu și schimbări climatice; eco-nanotehnologii și materiale avansate). Ministerul Cercetării și Inovării a conceput un mecanism de monitorizare și evaluare, inclusiv o metodologie pentru identificarea comună a principalelor nișe de creștere pentru regiuni („procese de descoperire antreprenorială”), acestea urmând a fi implementate treptat în următorii trei ani.

• La 27 februarie 2017, Guvernul României a modificat Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, incluzând câteva elemente suplimentare în secțiunea de specializare inteligentă, și anume:
  • sprijin pentru participarea și/sau calitatea de membru a României la CERN și ESA;
  • introducerea cercetării nucleare ca domeniu de specializare inteligentă în domeniul energiei;
  • infrastructuri de cercetare incluse în programul politic al guvernului.
• Toate cele opt agenții de dezvoltare regională și-au elaborat Strategiile RIS3. Din cauza slabei coordonări între nivelul național și regional, mecanismul de monitorizare și evaluare conceput la nivel național va include coordonarea între RIS3 la nivel național și regional.

Povești de succes

Proiecte - Politică regională - Comisia Europeană 

„Marca de excelență” (Seal of Excellence) este o etichetă de calitate acordată propunerilor de proiecte depuse în cadrul programului Orizont 2020, pentru a ajuta aceste propuneri să găsească finanțare alternativă. Proiectele care au fost apreciate ca meritând să fie finanțate, dar nu au primit finanțare din cauza limitărilor bugetare primesc marca de excelență. Aceasta recunoaște valoarea propunerii și ajută alte organisme de finanțare să profite de procesul de evaluare din cadrul programului Orizont 2020. Eticheta se acordă propunerilor depuse în cadrul Proiectului-pilot „Accelerator” al CIE (fostul Instrument pentru IMM-uri) și include două mărci de excelență dedicate pentru proiecte legate de coronavirus și de Pactul verde, burse individuale și formare de echipe în cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie (MSCA)

Propuneri depuse în cadrul Acceleratorului CIE (Instrumentului pentru IMM-uri) și MSCA

Marca de excelență pe regiuni

Figura și tabelul de mai jos prezintă numărul de mărci de excelență acordate propunerilor, pe regiuni din România