Skip to main content
Reprezentanța în România logo
Reprezentanța în România

Cercetare și inovare

Investițiile în cercetare și inovare înseamnă investiții în viitorul Europei.

Research

Aceste investiții ne ajută să concurăm la nivel mondial și să ne păstrăm modelul nostru social unic. Ele îmbunătățesc viața de zi cu zi a milioane de oameni aici în Europa și în întreaga lume, contribuind la soluționarea unora dintre provocările noastre societale majore.

Sprijinul UE pentru cercetare și inovare aduce un plus de valoare încurajând cooperarea dintre echipele de cercetare din țări și sectoare diverse, lucru vital pentru realizarea de descoperiri revoluționare.

Principalii indicatori economici de cercetare și inovare

Principalii indicatori economici

Setul de indicatori structurali de mai jos oferă o perspectivă generală asupra evoluției economiei. Acesta include creșterea PIB, rata șomajului, investiții, finanțe publice și rata inflației, indicatorii fiind extrași din Previziunile economice europene ale Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene.

Principalii indicatori economici

2019

2020

2021

2022

Creșterea PIB (%, de la an la an)

4,2

-5,2

3,3

3,8

Șomaj (%)

3,9

5,9

6,2

5,1

Investiții (formare brută de capital fix ca % din PIB)

23,6

25,5

25,6

25,6

Sold guvernamental general (% din PIB)  

-4,4

-10,3

-11,3

-12,5

Datorie publică brută (% din PIB)

35,3

46,7

54,6

63,6

Inflație (%, de la an la an)

3,9

2,5

2,5

2,4

Indicatori principali de cercetare și inovare

Cheltuieli cu cercetarea și inovarea

Această categorie, „Indicator principal de cheltuieli” măsoară nivelul de investiții în cercetare și dezvoltare, în procente din PIB, efectuat de autoritățile publice (guvern și instituțiile de învățământ superior) și de mediul de afaceri. De asemenea, include și sumele angajate de guvern în buget pentru cercetare și dezvoltare.

 

Indicatori de cheltuieli cu cercetarea și inovarea

Ultimul an disponibil

România

UE27

Loc în UE

Intensitate C-D (cheltuieli totale pentru cercetare și dezvoltare ca % din PIB)

2019

0,48

2,2

27

Cheltuieli ale mediului de afaceri (cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare ale mediului de afaceri) ca % PIB

2019

0,28

1,46

25

Cheltuieli publice cu cercetarea și dezvoltarea ca % din PIB

2019

0,2

0,73

27

Alocări bugetare ale guvernului pentru cheltuieli cu cercetarea și dezvoltarea ca % din PIB

2019

0,19

0,66

27

Sursa: Comisia Europeană, Previziunile economice europene, toamna 2020.

Notă: Cifrele pe 2020, 2021 și 2022 sunt estimări.

 

Sistemul de cercetare și inovare

Această a doua categorie, principalii indicatori ai sistemului de cercetare și inovare, cuprinde indicatori privind condițiile-cadru, precum numărul de absolvenți de învățământ terțiar și numărul cercetătorilor angajați, indicatori privind rezultatele cercetării și inovării, precum solicitări de brevete, publicații științifice și ponderea întreprinderilor inovatoare, precum și un indicator structural care măsoară ponderea sectoarelor de înaltă tehnologie (high tech) în economie. Acești indicatori oferă o imagine generală asupra sistemelor naționale de cercetare și inovare.

Imagine generală a indicatorilor privind sistemul de cercetare și inovare

Ultimul an disponibil

România

UE27

Loc în UE

Absolvenți de învățământ terțiar (la 1000 locuitori în grupa de vârstă 20-29)

2018

45

60,2

21

Publicații științifice între 10% cele mai citate

2017

4,4

10

25

Solicitări de brevete în PCT (Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor), pe miliarde PIB (exprimat la standardul puterii de cumpărare)

2017

0,23

3,68

27

Echivalent normă întreagă cercetători (la 1000 locuitori)

2019

0,9

4,2

27

Co-publicații științifice internaționale (la un milion de locuitori)

2019

284

588

27

Co-publicații public-privat ca % din total publicări

2019

3,1

5,7

15

Ponderea întreprinderilor inovatoare

2018

14,6

50,3

27

IMM-uri care introduc inovare de produs sau de proces (% din IMM-uri)

2016

4,6

33,8

27

Pondere HT, MHT și HT KIS în economie(1)

2017

13,26

12,9

8

 

Indicatori compoziți

Indicatorii compoziți evaluează performanța țărilor în mai multe domenii asociate cu cercetarea și inovarea.  Această categorie include indicele DESI, care rezumă indicatorii relevanți privind performanța digitală a țării și urmărește evoluția în ceea ce privește competitivitatea digitală, indicele sintetic al inovării, care evaluează performanța țării în cercetare și inovare și punctele forte și punctele slabe relative ale sistemelor sale de cercetare și inovare, precum și indicatorul rezultatelor inovării, care oferă o măsură orientată pe rezultat a performanței inovării la nivelul țării.

Indicatori compoziți

Ultimul an disponibil

România

UE27

Loc în UE

Indicele economiei și societății digitale (DESI)

2020

40

52,6

25

Indicele sintetic al inovării - Tabloul de bord european privind inovarea

2020

33,9

107,4

27

Indicatorul rezultatelor inovării (IOI)

2019

73,9

101,7

25

 

Performanța în materie de inovare - Tabloul de bord european privind inovarea

România este un inovator modest. În timp, performanța a scăzut față de cea a UE în 2012. După un declin puternic până în 2014 - cauzat în principal de performanțele reduse în ceea ce privește indicatorii folosind datele CIS, performanța a rămas stabilă până în 2016 și a crescut ușor în 2017 și 2019. Mediul prietenos pentru inovare și Impactul din vânzări sunt cele mai puternice dimensiuni ale inovării. Penetrarea serviciilor de bandă largă și exporturile de produse de tehnologie înaltă sunt singurii doi indicatori care arată o performanță aproape de media UE. Indicatorii privind inovatorii, investițiile la nivelul firmelor și resursele umane arată dimensiunile cele mai slabe ale inovării. Scorurile cele mai scăzute ale indicatorilor pentru România se înregistrează la Învățare pe tot parcursul vieții, IMM-uri cu inovare de produs sau proces, IMM-uri cu inovare în marketing sau organizațională, IMM-uri care inovează intern (la toți patru indicatorii, performanța este cea mai scăzută dintre toate țările, ducând la un scor relativ de 0 față de UE).

Afișați profilurile de țară, comparați scorurile de performanță și testați corelările accesând  instrumentul Tabloul de bord european integrat privind inovarea

 

Participarea la programe de cercetare și inovare

Programele-cadru sunt principalele instrumente financiare prin care Uniunea Europeană sprijină activitățile de cercetare și dezvoltare în aproape toate disciplinele științifice. Programele-cadru sunt propuse de Comisia Europeană și adoptate de Consiliu și de Parlamentul European în urma unei proceduri de codecizie. Programul următor, Orizont Europa, se va derula din 2021 până în 2027 și va avea un buget de 95 de miliarde EUR. Programul anterior (încă în curs de desfășurare), Orizont 2020, s-a derulat din 2014 până în 2020.

Participarea la Orizont 2020

Orizont 2020 este cel mai mare program de cercetare și inovare al UE de până acum, cu o finanțare de aproape 80 de miliarde EUR disponibilă pe durata a 7 ani (2014 - 2020) – pe lângă investițiile private pe care le atrage fondul. Această secțiune oferă o prezentare generală a principalelor cifre și statistici și date detaliate privind proiectele finanțate și participanții la acestea, defalcate pentru fiecare țară pe regiuni, priorități tematice și acțiuni principale.

Pentru mai multe informații, date și cifrele-cheie, puteți consulta informațiile detaliate prezentate în Profilurile de țară.

Consultați cele mai recente povești de succes despre cercetare și inovare finanțată de UE pe pagina de internet Europa

Cifre-cheie

Tabelul de mai jos oferă o prezentare generală a programului Orizont 2020 în ceea ce privește contribuțiile, participarea (inclusiv rata de succes), date privind IMM-urile și statele membre a căror monedă este euro (SMME) .

valoare

indicator

% din Orizont 2020

definiții

Contribuție netă a UE la O2020

281.450.991 €

0,43%

Finanțare primită de participanții la proiect după deducerea finanțării asociate primite de la terți

Participări la O2020

1536

0,91%

Număr de organizații implicate în proiecte Orizont 2020. O organizație care participă la N proiecte este numărată de N ori

Participanți unici la O2020

519

1,31%

Număr de organizații unice implicate în proiecte Orizont 2020. O organizație care participă la N proiecte este numărată o singură dată

Rata de succes

13,42%

15,59% (media O2020)

Raportul dintre solicitările reținute și numărul total de solicitări eligibile primite

Contribuție netă a UE la O2020 pentru IMM-uri

33.755.200 €

11,99% (din total pe țară)

Finanțare totală primită de participanții IMM-uri după deducerea finanțării asociate primite de la terți

Participări IMM-uri la O2020

206

13,41% (din total pe țară)

Număr de IMM-uri implicate în proiecte Orizont 2020. Un IMM care participă la N proiecte este numărat de N ori

Investigatori principali CEC

12

0,15%

Număr de cercetători care au solicitat un grant de la Consiliul European de Cercetare (CEC), implicați în organizațiile-gazdă din țară

Participare  SMME

169

0,53%

Număr de organizații implicate în proiecte Orizont 2020 finanțate în cadrul acțiunilor Marie-Sklodowska-Curie. O organizație care participă la N proiecte este numărată de N ori

Contribuția UE pe regiuni

Figura și tabelul de mai jos prezintă suma netă acordată beneficiarilor pe regiuni în cadrul O2020.  Regiunile sunt prezentate la nivelul NUTS 2.

nivel NUTS 2

Regiune

Participare

%

În calitate de coordonator

Contribuție netă a UE

%

Participare SME

Contribuție netă a UE pentru IMM-uri

RO32

Bucureşti - Ilfov

927

60,4%

50

190.869.420 €

67,8%

111

16.606.150 €

RO11

Nord-vest

179

11,7%

18

29.686.733 €

10,5%

26

3.609.163 €

RO12

Centru

115

7,5%

5

19.484.226 €

6,9%

25

6.087.475 €

RO21

Nord-est

90

5,9%

11

17.574.793 €

6,2%

19

4.465.676 €

RO42

Vest

70

4,6%

10

7.548.311 €

2,7%

7

1.034.007 €

RO22

Sud-est

59

3,8%

4

7.476.875 €

2,7%

5

485.750 €

RO31

Sud - Muntenia

52

3,4%

5

5.164.498 €

1,8%

8

1.317.272 €

RO41

Sud-Vest Oltenia

36

2,3%

1

3.041.337 €

1,1%

5

149.708 €

RO

România

8

0,5%

0

604.797 €

0,2%

0

0 €

Contribuția UE pe priorități tematice

Figura de mai jos prezintă suma netă acordată beneficiarilor pe principalele 10 priorități tematice ale programului Orizont 2020.

Granturi semnate în timp

Figura de mai jos prezintă evoluția în timp a numărului de granturi semnate cu beneficiari din România pe toată durata implementării programului Orizont 2020.

 

Pilotul CIE

Pilotul Consiliului European pentru Inovare (CIE) sprijină inovatorii de top, antreprenorii, companiile mici și savanții cu idei extraordinare și cu ambiția de a se extinde la nivel internațional. Acest tabel oferă o prezentare consolidată a părților din Orizont 2020 care au contribuit la pilotul CIE.

Cifre privind programul-pilot al CIE

ACCELERATOR

FTI

PATHFINDER

Total

Propuneri eligibile

632

192

197

1021

% total

0,91%

4,01%

2,94%

 

Mărci de excelență

41

0

0

41

% total

0,41%

0,00%

0,00%

 

Granturi semnate

12

4

14

30

% total

0,28%

1,89%

2,58%

 

Participare

12

4

16

32

% total

0,26%

0,39%

0,48%

 

Participare IMM-uri

12

4

4

20

Contribuție netă a UE

2.912.359 €

665.000 €

4.346.804 €

7.924.163,00$

 

Platforma prezentare a rezultatelor programului Orizont

Platforma de prezentare a rezultatelor programului Orizont este o platformă unde participanții din programele-cadru ale UE în domeniul cercetării și inovării își pot încărca principalele rezultate exploatabile pentru a fi corelate cu potențiali actori implicați. Apăsați pe acest link pentru a descoperi rezultatele unde a existat cel puțin un participant din România

Participanți

Iată principala clasificare a acestora:

  • PUB organisme publice (cu excepția organizațiilor de cercetare și a instituțiilor de învățământ secundar sau superior);
  • REC organizații de cercetare (centre publice de cercetare, centre de cercetare private non-profit, centre internaționale de cercetare, Centrul Comun de Cercetare;
  • PRC entități lucrative private, firme de consultanță, centre de cercetare private/comerciale, cu excepția instituțiilor de învățământ superior sau secundar;
  • HES instituții de învățământ superior sau secundar;
  • OTH altele (de ex. organizații non-profit, asociații comerciale, organizații ale societății civile, organizații private non-profit care nu activează în domeniul cercetării, organizații internaționale care nu activează în domeniul cercetării, tip de organizație nedefinit etc.).

 

Principalii 10 participanți

Tabelul de mai jos oferă lista principalilor 10 participanți din România, cu regiunile în care se află aceștia (NUTS 2), numărul de proiecte la care au participat și contribuția NETĂ a UE.

Denumirea organizației

Tip

Regiune (nivel NUTS 2)

Oraș

Participare

Contribuție netă a UE

CLARIANT PRODUCTS RO SRL

PRC

RO321

BUCUREȘTI

1

19.791.860 €

SOFTWARE IMAGINATION & VISION SRL

PRC

RO321

BUCUREȘTI

37

13.392.922 €

Unitatea Executiva pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării si Inovării

REC

RO321

BUCUREȘTI

68

12.598.842 €

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI

HES

RO321

BUCUREȘTI

49

12.110.774 €

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE AEROSPAȚIALA "ELIE CARAFOLI"- INCAS BUCURESTI

REC

RO321

BUCUREȘTI

14

6.540.892 €

INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU FIZICA SI INGINERIE NUCLEARA-HORIA HULUBEI

REC

RO322

MAGURELE ILFOV

21

6.405.390 €

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA

HES

RO113

CLUJ NAPOCA

26

6.271.376 €

UNIVERSITATEA BABES BOLYAI

HES

RO113

CLUJ NAPOCA

23

6.230.144 €

SIVECO ROMANIA SA

PRC

RO321

BUCUREȘTI

31

5.204.351 €

ROMAERO SA

PRC

RO321

BUCUREȘTI

5

5.156.469 €

Participanți IMM-uri

Orizont 2020 stimulează participarea IMM-urilor în tot programul; mai jos este prezentată lista principalilor 10 participanți IMM-uri din România, cu regiunile în care se află aceștia (NUTS 2), numărul de proiecte la care au participat și contribuția NETĂ a UE

Denumirea organizației

Regiune (nivel NUTS 2)

Oraș

Participare

Contribuție netă a UE

BEIA CONSULT INTERNATIONAL SRL

RO321

BUCUREȘTI

11

2.228.296 €

ROMSOFT SRL

RO213

IAȘI

5

2.137.388 €

ASSIST SOFTWARE SRL

RO215

SUCEAVA

4

1.768.236 €

SVELTEDCA PARTNERS SRL

RO122

BRAȘOV

2

1.719.649 €

HIGHCLERE CONSULTING SRL

RO122

BRAȘOV

7

1.517.102 €

ASOCIATIA ROMANIA GREEN BUILDING COUNCIL

RO321

BUCUREȘTI

5

1.122.316 €

AMORPH SYSTEMS SRL

RO424

TIMIȘOARA

3

934.007 €

NOVEL TECHNOLOGIES CENTER SRL

RO321

BUCUREȘTI

2

753.950 €

URBASOFIA SRL

RO321

BUCUREȘTI

4

693.566 €

HOLISUN SRL

RO114

BAIA MARE

2

650.625 €

 

 

Răspândirea excelenței și extinderea participării

Acțiunile de extindere din partea intitulată „Răspândirea excelenței și extinderea participării” a programului Orizont 2020 abordează problemele legate de participarea redusă, exploatând la maximum potențialul bazinului de talente din Europa. Acest lucru facilitează maximalizarea și răspândirea pe larg în Uniunea Europeană a beneficiilor unei economii bazate pe inovare. Sinergiile cu fondurile pentru politici de coeziune reprezintă o componentă importantă.

Extinderea constă în trei acțiuni principale, respectiv formarea de echipe, programele de înfrățire și catedrele Spațiului european de cercetare (SEC).

Schema de extindere

Contribuție netă a UE

Participare

În calitate de coordonator

Formare de echipe 1:

338.125 €

3

2

Înfrățire

4.607.381 €

13

13

Catedre SEC

4.965.620 €

2

2

Altele

280.279 €

3

1

Investiții în cercetare și inovare în cadrul fondurilor pentru politici de coeziune

Orizont 2020 / Orizont Europa și Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sunt principalele programe ale UE prin care se finanțează cercetarea și inovarea. În perioada 2014-2020 s-au alocat peste 40 de miliarde EUR (și peste 65 de miliarde EUR cu includerea cofinanțării naționale) pentru regiunile din toată Uniunea Europeană în vederea finanțării investițiilor în cercetare și inovare prin FEDR. Strategiile de specializare inteligentă asigură direcționarea finanțărilor pentru cercetare și inovare din FEDR, exploatând punctele forte și potențialul regiunilor. Sinergiile dintre investițiile în cercetare și inovare din cadrul politicii de coeziune și inițiativele de cercetare și inovare susținute prin Orizont 2020 / Orizont Europa sunt cruciale pentru maximalizarea impactului, cantității și calității investițiilor în cercetare și inovare și răspândirea excelenței în toată Europa.

Pentru informații mai detaliate, pentru fiecare țară, privind implementarea fondurilor structurale, inclusiv informații privind prioritățile în materie de investiții, cota de investiții în cercetare și inovare, realizările/rezultatele preconizate, stadiul de implementare și specializare inteligentă în cercetare și inovare, consultați:

RegioWiki - Romania

Portalul european de date privind fondurile structurale și investițiile europene – România

 

Fonduri europene structurale și de investiții (FESI)

În 2014-2020, România livrează în materie de politici de coeziune în cadrul a patru programe operaționale:

  • Programul Operațional Regional;
  • Programul Operațional Infrastructură Mare;
  • Programul Operațional Competitivitate;
  • Programul Operațional Asistență Tehnică.

De asemenea, România participă la opt programe de cooperare teritorială europeană (CTE) / Interreg:

  • 2 programe de cooperare transfrontalieră;
  • 1 program de cooperare transnațională;
  • 4 programe de cooperare inter-regională;
  • 1 program IPA de cooperare transfrontalieră.

Alocarea bugetului în fondurile europene structurale și de investiții (FESI)

2014-2020

 

Alocare totală pentru România

30 miliarde EUR

din care alocare pentru cercetare și investiții (Obiectiv tematic 1)

1 miliard EUR

Locul României din punctul de vedere al investițiilor absolute în cercetare și inovare

12

Locul României din punctul de vedere al procentului de investiții în cercetare și inovare din alocarea totală

28

 

Specializarea inteligentă

România a adoptat Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, identificând patru domenii pentru specializarea inteligentă (bioeconomie; IT, spațiu și securitate; energie, mediu și schimbări climatice; eco-nanotehnologii și materiale avansate). Ministerul Cercetării și Inovării a conceput un mecanism de monitorizare și evaluare, inclusiv o metodologie pentru identificarea comună a principalelor nișe de creștere pentru regiuni („procese de descoperire antreprenorială”), acestea urmând a fi implementate treptat în următorii trei ani.

  • La 27 februarie 2017, Guvernul României a modificat Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, incluzând câteva elemente suplimentare în secțiunea de specializare inteligentă, și anume:
    • sprijin pentru participarea și/sau calitatea de membru a României la CERN și ESA;
    • introducerea cercetării nucleare ca domeniu de specializare inteligentă în domeniul energiei;
    • infrastructuri de cercetare incluse în programul politic al guvernului.
  • Toate cele opt agenții de dezvoltare regională și-au elaborat Strategiile RIS3. Din cauza slabei coordonări între nivelul național și regional, mecanismul de monitorizare și evaluare conceput la nivel național va include coordonarea între RIS3 la nivel național și regional.

Povești de succes

Proiecte - Politică regională - Comisia Europeană 

Marca de excelență

„Marca de excelență” (Seal of Excellence) este o etichetă de calitate acordată propunerilor de proiecte depuse în cadrul programului Orizont 2020, pentru a ajuta aceste propuneri să găsească finanțare alternativă. Proiectele care au fost apreciate ca meritând să fie finanțate, dar nu au primit finanțare din cauza limitărilor bugetare primesc marca de excelență. Aceasta recunoaște valoarea propunerii și ajută alte organisme de finanțare să profite de procesul de evaluare din cadrul programului Orizont 2020. Eticheta se acordă propunerilor depuse în cadrul Proiectului-pilot „Accelerator” al CIE (fostul Instrument pentru IMM-uri) și include două mărci de excelență dedicate pentru proiecte legate de coronavirus și de Pactul verde, burse individuale și formare de echipe în cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie (MSCA)

Propuneri depuse în cadrul Acceleratorului CIE (Instrumentului pentru IMM-uri) și MSCA

Propuneri depuse în cadrul Acceleratorului CIE (Instrumentului pentru IMM) și MSCA

Instrumentul pentru IMM - Faza 1

Acceleratorul CIE (Instrumentul pentru IMM) - Faza 2

MSCA

Total

Propuneri depuse

560

214

60

834

Propuneri respinse

518

193

29

740

Propuneri care au depășit pragul (număr total)

42

21

31

94

Propuneri care au depășit pragul ca procent din propunerile depuse

7,5%

9,8%

51,7%

11,3%

Număr de propuneri care au depășit pragul și au fost finanțate (număr total)

12

1

2

15

Procentul de propuneri care au depășit pragul și au fost finanțate

28,6%

4,8%

6,5%

16,0%

Rata de succes

2,1%

0,5%

3,3%

1,8%

Propuneri care au depășit pragul și nu au fost finanțate (SEAL) - număr de propuneri unice

27

16

5

48

Propuneri care au depășit pragul și nu au fost finanțate (SEAL) - contribuție UE solicitată

1.350.000 €

26.257.904 €

688.181 €

28.296.085 €

Propuneri care au depășit pragul și nu au fost finanțate (SEAL) - ca % din propunerile care au depășit pragul

64,3%

76,2%

16,1%

51,1%

Marca de excelență pe regiuni

Figura și tabelul de mai jos prezintă numărul de mărci de excelență acordate propunerilor, pe regiuni din România

NUTS2

Denumire NUTS2

Instrumentul pentru IMM - Faza 1

Acceleratorul CIE (Instrumentul pentru IMM) - Faza 2

MSCA

Total

RO11

Nord-vest

5

6

1

12

RO12

Centru

3

0

0

3

RO21

Nord-est

0

0

1

1

RO31

Sud - Muntenia

1

2

0

3

RO32

Bucureşti - Ilfov

16

6

3

25

RO41

Sud-vest Oltenia

1

1

0

2

RO42

Vest

1

1

0

2

 

 

Performanța în cercetare și inovare și ultimele evoluții în materie de politici publice

Analiză de țară - semestrul european

Actualități