Aceste investiții ne ajută să concurăm la nivel mondial și să ne păstrăm modelul nostru social unic. Ele îmbunătățesc viața de zi cu zi a milioane de oameni aici în Europa și în întreaga lume, contribuind la soluționarea unora dintre provocările noastre societale majore.
Sprijinul UE pentru cercetare și inovare aduce un plus de valoare încurajând cooperarea dintre echipele de cercetare din țări și sectoare diverse, lucru vital pentru realizarea de descoperiri revoluționare.
Performanța în cercetare și inovare și ultimele evoluții în materie de politici publice
Analiză de țară - semestrul european
Rezultatele țării în materie de inovare sunt slabe, România ocupând ultimul loc în UE în Tabloul de bord european privind inovarea din 2019 (Comisia Europeană, 2019b). Investițiile în formarea angajaților și în soluțiile TIC sunt mai mici decât media UE (BEI, 2019). Investițiile în cercetare și dezvoltare (C-D) sunt foarte reduse, intensitatea C-D fiind de 0,51 % din PIB în 2018, cu mult sub obiectivul național de 2 % fixat pentru 2020 și media UE de 2,12 %. Investițiile publice în C-D erau de 0,2 % din PIB în 2018. Cheltuielile private privind C-D erau de numai 0,30 % din PIB, sub media UE de 1,41 %.
Țara ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE în ceea ce privește publicațiile științifice și co-publicațiile internaționale importante (Comisia Europeană, 2018a). Universitățile nu primesc nicio formă de finanțare instituțională pentru C-D, în pofida rolului lor important în producerea unei activități de cercetare relativ bune. Barierele normative (de exemplu, birocrația, normele contradictorii sau neclare) împiedică crearea de legături între mediul universitar și mediul de afaceri, care tind să aibă loc pe o bază ad-hoc.
Ambele sectoare sunt preponderent orientate către export și sunt bine integrate în lanțurile valorice globale (ANIS 2018; BNR 2018) și, prin urmare, sunt expuse concurenței și standardelor tehnologice ridicate. Sectorul TIC ocupă primul loc în clasamentul întreprinderilor cu o rată mare de creștere (Flachenecker et al, în curs de publicare), al startupurilor inovatoare și al întreprinderilor care s-au extins cu succes (MyGateway, 2019). Industria autovehiculelor este unul din cei mai mari investitori ai mediului de afaceri în C-D la nivel național. Cu toate acestea, în contextul în care firmele străine care își desfășoară activitatea în România tind să mențină principalele activități de C-D la sediul lor din străinătate (BNR, 2016), transferul potențial de know-how sau tehnologie este limitat (BNR, 2018). Acest lucru se poate constata, de asemenea, în ceea ce privește intensitatea investițiilor C-D din sectorul TIC, care a fost printre cele mai scăzute din UE în 2016 (Comisia Europeană, 2019a), în timp ce în industria autovehiculelor intensitatea este mai mică decât în țările cu caracteristici similare.
Competitivitatea economică, cercetarea și inovarea, precum și strategiile de specializare inteligentă nu își pot atinge obiectivele declarate fără un nivel suficient de finanțare publică pentru C-D. În afară de scutirea fiscală pentru profesioniștii din domeniul TIC, nu există măsuri specifice pentru startupurile inovatoare. S-a considerat că programul „Startup Nation” nu a fost bine adaptat pentru a răspunde nevoilor startupurilor inovatoare (Banca Mondială, 2018). Extinderea firmelor naționale inovatoare rămâne o provocare din cauza dimensiunii limitate a pieței locale a capitalului de risc (Invest Europe, 2018b). Măsurile cu cel mai mare succes ce vizează statupurile și firmele în expansiune (de exemplu, acceleratoarele, investitorii providențiali, capitalul de risc) sunt inițiative ascendente, cu sprijin limitat în materie de politici (MyGateway, 2019).
Regiunile din România au elaborat strategii de specializare inteligentă pe care le actualizează în prezent, identificând principalele sectoare inovatoare și fluxuri de proiecte. În 2019, regiunile beneficiau în continuare de expertiză adaptată în cadrul inițiativei Comisiei privind convergența regiunilor, cu scopul de a facilita transferul și difuzarea noilor tehnologii între organizațiile de cercetare și mediul de afaceri, de a comercializa mai bine proiectele de cercetare, de a consolida capacitățile de transfer de tehnologie și de a promova inovarea în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii și al startupurilor locale. În 2019, inițiativa a dus la realocarea fondurilor UE către proiecte de inovare în două regiuni (Nord-Est și Nord-Vest) și se va derula până la sfârșitul anului 2020. Cu toate acestea, deși foarte promițătoare în ceea ce privește consolidarea capacității și a cunoștințelor, aceste inițiative regionale nu își pot atinge întregul potențial și nu pot ameliora performanța și competitivitatea țării decât dacă se instituie un ecosistem național funcțional și solid în materie de inovare și de antreprenoriat.