Skip to main content
Reprezentanța în România logo
Reprezentanța în România

Bugetul Uniunii Europene pentru România

Încă din anii ‘60, țările membre ale Uniunii Europene (UE) și-au reunit resursele pentru a putea finanța împreună proiecte care să aducă schimbări pozitive în viața cetățenilor europeni.

Steag_UE_RO

Astăzi, aceste demersuri sunt menite inclusiv să creeze dezvoltare și locuri de muncă, să protejeze mediul înconjurător, să reducă decalajele economice dintre regiunile UE și să combată terorismul și infracționalitatea organizată.

De asemenea, bugetul UE permite un nivel semnificativ de investiții în cercetare și dezvoltare, pentru ca Europa să poată concura cu alți actori globali, mai mult decât dacă fiecare stat membru ar face acest lucru independent.

Bugetul UE furnizează sprijin financiar studenților, oamenilor de știință, fermierilor, ONG-urilor, IMM-urilor, orașelor, regiunilor și multor altor beneficiari din România. Pe lângă finanțarea directă, România beneficiază de multe avantaje pe care le oferă piața unică și integrarea europeană.

Scopul finanțării acordate de UE este de a investi, în principal, în proiecte pe termen lung. Atunci când își pun în comun resursele la nivel european, țările UE pot obține rezultate mai bune decât cele pe care le-ar obține acționând singure.

Cum funcționează bugetul UE în România

Bugetul_UE_RO

Bugetul UE completează bugetul național al României și intră în acțiune atunci când este mai eficient ca banii să fie cheltuiți la nivelul UE decât la nivel local, regional sau național. În 2018, contribuția României la bugetul UE a fost de 1,6 miliarde EUR, sau aproximativ 0,83% din economia românească.

În același an, printre investițiile Uniunii Europene în România s-au numărat:

  • 2 978 milioane EUR în agricultură
  • 1 660 milioane EUR în politica regională
  • 135 milioane EUR în creșterea economică și locuri de muncă

Pe lângă investițiile în România, bugetul UE asigură sprijin și în alte domenii, precum:

  • Dezvoltarea economică a țărilor UE mai puțin bogate;
  • Asistență în situații de dezastre naturale;
  • Ajutor pentru dezvoltare și asistență pentru vecinii UE și țările terțe.

Care sunt principalele domenii de investiții UE în România?

În 2018, agricultura, dezvoltarea rurală și conservarea naturii au beneficiat de cea mai mare parte a fondurilor acordate de UE României. La aceste categorii, România se situează pe locul al șaselea în clasamentul principalilor destinatari ai fondurilor, din întreaga UE.

Politica regională din România se situează pe locul al doilea în clasamentul principalilor destinatari ai fondurilor europene.

Creșterea economică și locurile de muncă se situează pe locul al treilea în clasamentul principalelor categorii de cheltuieli ale UE în România.

Fișă informativă: Bugetul UE în România

Cum sprijină UE România în domenii de politică esențiale

 

Bugetul UE pentru perioada 2021-2027

Din cauza pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană și-a consolidat bugetul actual pe termen lung (2021-2027). Împreună cu un instrument temporar de redresare NextGenerationEU, s-a pus la dispoziție un fond de 1,8 trilioane EUR pentru a atenua daunele cauzate de pandemie și pentru a ajuta Europa să devină mai puternică și mai rezilientă odată cu ieșirea din criză.

Planul de redresare al UE și NextGenerationEU pentru România

Un buget al UE care capacitează puterea de acțiune a planului de redresare pentru Europa

Mai multe detalii privind bugetul României (și al altor țări membre ale UE)

Bugetul UE pe termen lung 2021-2027

 

Informații generale

Cum funcționează bugetul general al UE?

Bugetul UE este dedicat în principal investițiilor, astfel că se adoptă un plan de cheltuieli pe termen lung, cunoscut drept Cadrul Financiar Multianual (CFM), pe o perioadă de 5-7 ani. CFM stabilește sumele anuale maxime (plafoanele) pe care UE le va cheltui în fiecare categorie (capitole).

Toată lumea beneficiază de bugetul UE: prin valoarea adăugată care provine din participarea la piața unică, dar și prin abordarea împreună a problemelor, precum lupta împotriva schimbărilor climatice, consolidarea suveranității digitale și reacția la criza COVID-19.

Deciziile privind bugetul anual al UE se iau democratic, cu participarea Comisiei Europene, a țărilor UE (reprezentate în Consiliu) și a Parlamentului European:

  • Comisia Europeană propune un proiect de buget anual;
  • Guvernele naționale (Consiliul UE) și Parlamentul European (care reprezintă cetățenii UE) pot să îl modifice;
  • Guvernele naționale (Consiliul UE) și Parlamentul European (care reprezintă cetățenii UE) trebuie să îl aprobe.

 

De unde vin banii? 

Bugetul UE este finanțat din următoarele surse:

  • O parte din venitul național brut (VNB) al fiecărei țări, în raport cu bogăția acestora;
  • Taxe vamale pe importurile din afara UE;
  • O mică parte din taxa pe valoare adăugată colectată de fiecare țară a UE;
  • Din 2021, o contribuție pe baza cantității de deșeuri din ambalaje de plastic nereciclate din fiecare țară;
  • Alte venituri, inclusiv contribuții ale țărilor non-UE la anumite programe, dobânzi aferente plăților întârziate și amenzi, precum și surplusul din anul anterior;
  • Pentru a finanța NextGenerationEU, Comisia Europeană va obține fonduri de pe piețele de capital, care vor fi rambursate într-un orizont lung de timp, până în 2058.

 

Cine decide cum se cheltuiesc banii?

Pentru perioada 2021-2027:

  • Autoritățile naționale gestionează aproximativ trei sferturi din cheltuielile bugetare împreună cu Comisia Europeană (gestiune comună);
  • Comisia Europeană și agențiile și delegațiile acesteia gestionează aproximativ 18% din bugetul UE (gestiune directă);
  • Alte organizații internaționale, agenții naționale sau țări terțe gestionează 8% din bugetul UE (gestiune indirectă);
  • În ceea ce privește NextGenerationEU, 90% din fonduri vor fi direcționate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR). MRR este un instrument pentru oferirea de granturi și împrumuturi în vederea sprijinirii reformelor și investițiilor în țările UE, cu o valoare totală de 723,8 miliarde EUR.

Comisia poartă răspunderea finală pentru executarea totalității bugetului, pentru a se asigura că fiecare euro cheltuit este înregistrat și justificat.

  • Apoi, conturile sunt auditate de Comisie, de guvernele naționale și de alte organizații și se iau măsuri pentru a aborda eventualele puncte slabe sau erori.
  • În cele din urmă, Parlamentul European (în numele cetățenilor UE) votează și aprobă (sau „descarcă”) modul în care Comisia a implementat bugetul.

Cum funcționează ciclul de viață anual al bugetului UE 

 

De asemenea, UE are o serie de organisme și de instrumente pentru a comunica transparent și a detecta, a investiga și a pedepsi utilizarea improprie a fondurilor UE, corupția, evaziunea taxelor și impunerilor aferente sau abaterile grave din cadrul instituțiilor UE.

Vedeți cine a primit finanțare din partea UE în România 

Măsuri anti-fraudă ale UE

Oficiul European Anti-Fraudă (OLAF) 

Parchetul European (EPPO)

 

Linkuri relevante

Bugetul UE pe scurt

Documente legislative privind bugetul UE