Aceste investiții ne ajută să concurăm la nivel mondial și să ne păstrăm modelul nostru social unic. Ele îmbunătățesc viața de zi cu zi a milioane de oameni aici în Europa și în întreaga lume, contribuind la soluționarea unora dintre provocările noastre societale majore.
Sprijinul UE pentru cercetare și inovare aduce un plus de valoare încurajând cooperarea dintre echipele de cercetare din țări și sectoare diverse, lucru vital pentru realizarea de descoperiri revoluționare.
Principalii indicatori economici de cercetare și inovare
Principalii indicatori economici
Setul de indicatori structurali de mai jos oferă o perspectivă generală asupra evoluției economiei. Acesta include creșterea PIB, rata șomajului, investiții, finanțe publice și rata inflației, indicatorii fiind extrași din Previziunile economice europene ale Direcției Generale Afaceri Economice și Financiare a Comisiei Europene.
Principalii indicatori economici |
2019 |
2020 |
2021 |
2022 |
Creșterea PIB (%, de la an la an) |
4,2 |
-5,2 |
3,3 |
3,8 |
Șomaj (%) |
3,9 |
5,9 |
6,2 |
5,1 |
Investiții (formare brută de capital fix ca % din PIB) |
23,6 |
25,5 |
25,6 |
25,6 |
Sold guvernamental general (% din PIB) |
-4,4 |
-10,3 |
-11,3 |
-12,5 |
Datorie publică brută (% din PIB) |
35,3 |
46,7 |
54,6 |
63,6 |
Inflație (%, de la an la an) |
3,9 |
2,5 |
2,5 |
2,4 |
Indicatori principali de cercetare și inovare
Cheltuieli cu cercetarea și inovarea
Această categorie, „Indicator principal de cheltuieli” măsoară nivelul de investiții în cercetare și dezvoltare, în procente din PIB, efectuat de autoritățile publice (guvern și instituțiile de învățământ superior) și de mediul de afaceri. De asemenea, include și sumele angajate de guvern în buget pentru cercetare și dezvoltare.
Indicatori de cheltuieli cu cercetarea și inovarea |
Ultimul an disponibil |
România |
UE27 |
Loc în UE |
Intensitate C-D (cheltuieli totale pentru cercetare și dezvoltare ca % din PIB) |
2019 |
0,48 |
2,2 |
27 |
Cheltuieli ale mediului de afaceri (cheltuieli pentru cercetare și dezvoltare ale mediului de afaceri) ca % PIB |
2019 |
0,28 |
1,46 |
25 |
Cheltuieli publice cu cercetarea și dezvoltarea ca % din PIB |
2019 |
0,2 |
0,73 |
27 |
Alocări bugetare ale guvernului pentru cheltuieli cu cercetarea și dezvoltarea ca % din PIB |
2019 |
0,19 |
0,66 |
27 |
Sursa: Comisia Europeană, Previziunile economice europene, toamna 2020.
Notă: Cifrele pe 2020, 2021 și 2022 sunt estimări.
Sistemul de cercetare și inovare
Această a doua categorie, principalii indicatori ai sistemului de cercetare și inovare, cuprinde indicatori privind condițiile-cadru, precum numărul de absolvenți de învățământ terțiar și numărul cercetătorilor angajați, indicatori privind rezultatele cercetării și inovării, precum solicitări de brevete, publicații științifice și ponderea întreprinderilor inovatoare, precum și un indicator structural care măsoară ponderea sectoarelor de înaltă tehnologie (high tech) în economie. Acești indicatori oferă o imagine generală asupra sistemelor naționale de cercetare și inovare.
Imagine generală a indicatorilor privind sistemul de cercetare și inovare |
Ultimul an disponibil |
România |
UE27 |
Loc în UE |
Absolvenți de învățământ terțiar (la 1000 locuitori în grupa de vârstă 20-29) |
2018 |
45 |
60,2 |
21 |
Publicații științifice între 10% cele mai citate |
2017 |
4,4 |
10 |
25 |
Solicitări de brevete în PCT (Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor), pe miliarde PIB (exprimat la standardul puterii de cumpărare) |
2017 |
0,23 |
3,68 |
27 |
Echivalent normă întreagă cercetători (la 1000 locuitori) |
2019 |
0,9 |
4,2 |
27 |
Co-publicații științifice internaționale (la un milion de locuitori) |
2019 |
284 |
588 |
27 |
Co-publicații public-privat ca % din total publicări |
2019 |
3,1 |
5,7 |
15 |
Ponderea întreprinderilor inovatoare |
2018 |
14,6 |
50,3 |
27 |
IMM-uri care introduc inovare de produs sau de proces (% din IMM-uri) |
2016 |
4,6 |
33,8 |
27 |
Pondere HT, MHT și HT KIS în economie(1) |
2017 |
13,26 |
12,9 |
8 |
Indicatori compoziți
Indicatorii compoziți evaluează performanța țărilor în mai multe domenii asociate cu cercetarea și inovarea. Această categorie include indicele DESI, care rezumă indicatorii relevanți privind performanța digitală a țării și urmărește evoluția în ceea ce privește competitivitatea digitală, indicele sintetic al inovării, care evaluează performanța țării în cercetare și inovare și punctele forte și punctele slabe relative ale sistemelor sale de cercetare și inovare, precum și indicatorul rezultatelor inovării, care oferă o măsură orientată pe rezultat a performanței inovării la nivelul țării.
Indicatori compoziți |
Ultimul an disponibil |
România |
UE27 |
Loc în UE |
Indicele economiei și societății digitale (DESI) |
2020 |
40 |
52,6 |
25 |
Indicele sintetic al inovării - Tabloul de bord european privind inovarea |
2020 |
33,9 |
107,4 |
27 |
Indicatorul rezultatelor inovării (IOI) |
2019 |
73,9 |
101,7 |
25 |
Performanța în materie de inovare - Tabloul de bord european privind inovarea
România este un inovator modest. În timp, performanța a scăzut față de cea a UE în 2012. După un declin puternic până în 2014 - cauzat în principal de performanțele reduse în ceea ce privește indicatorii folosind datele CIS, performanța a rămas stabilă până în 2016 și a crescut ușor în 2017 și 2019. Mediul prietenos pentru inovare și Impactul din vânzări sunt cele mai puternice dimensiuni ale inovării. Penetrarea serviciilor de bandă largă și exporturile de produse de tehnologie înaltă sunt singurii doi indicatori care arată o performanță aproape de media UE. Indicatorii privind inovatorii, investițiile la nivelul firmelor și resursele umane arată dimensiunile cele mai slabe ale inovării. Scorurile cele mai scăzute ale indicatorilor pentru România se înregistrează la Învățare pe tot parcursul vieții, IMM-uri cu inovare de produs sau proces, IMM-uri cu inovare în marketing sau organizațională, IMM-uri care inovează intern (la toți patru indicatorii, performanța este cea mai scăzută dintre toate țările, ducând la un scor relativ de 0 față de UE).
Afișați profilurile de țară, comparați scorurile de performanță și testați corelările accesând instrumentul Tabloul de bord european integrat privind inovarea
Participarea la programe de cercetare și inovare
Programele-cadru sunt principalele instrumente financiare prin care Uniunea Europeană sprijină activitățile de cercetare și dezvoltare în aproape toate disciplinele științifice. Programele-cadru sunt propuse de Comisia Europeană și adoptate de Consiliu și de Parlamentul European în urma unei proceduri de codecizie. Programul următor, Orizont Europa, se va derula din 2021 până în 2027 și va avea un buget de 95 de miliarde EUR. Programul anterior (încă în curs de desfășurare), Orizont 2020, s-a derulat din 2014 până în 2020.
Participarea la Orizont 2020
Orizont 2020 este cel mai mare program de cercetare și inovare al UE de până acum, cu o finanțare de aproape 80 de miliarde EUR disponibilă pe durata a 7 ani (2014 - 2020) – pe lângă investițiile private pe care le atrage fondul. Această secțiune oferă o prezentare generală a principalelor cifre și statistici și date detaliate privind proiectele finanțate și participanții la acestea, defalcate pentru fiecare țară pe regiuni, priorități tematice și acțiuni principale.
Pentru mai multe informații, date și cifrele-cheie, puteți consulta informațiile detaliate prezentate în Profilurile de țară.
Consultați cele mai recente povești de succes despre cercetare și inovare finanțată de UE pe pagina de internet Europa
Cifre-cheie
Tabelul de mai jos oferă o prezentare generală a programului Orizont 2020 în ceea ce privește contribuțiile, participarea (inclusiv rata de succes), date privind IMM-urile și statele membre a căror monedă este euro (SMME) .
valoare |
indicator |
% din Orizont 2020 |
definiții |
Contribuție netă a UE la O2020 |
281.450.991 € |
0,43% |
Finanțare primită de participanții la proiect după deducerea finanțării asociate primite de la terți |
Participări la O2020 |
1536 |
0,91% |
Număr de organizații implicate în proiecte Orizont 2020. O organizație care participă la N proiecte este numărată de N ori |
Participanți unici la O2020 |
519 |
1,31% |
Număr de organizații unice implicate în proiecte Orizont 2020. O organizație care participă la N proiecte este numărată o singură dată |
Rata de succes |
13,42% |
15,59% (media O2020) |
Raportul dintre solicitările reținute și numărul total de solicitări eligibile primite |
Contribuție netă a UE la O2020 pentru IMM-uri |
33.755.200 € |
11,99% (din total pe țară) |
Finanțare totală primită de participanții IMM-uri după deducerea finanțării asociate primite de la terți |
Participări IMM-uri la O2020 |
206 |
13,41% (din total pe țară) |
Număr de IMM-uri implicate în proiecte Orizont 2020. Un IMM care participă la N proiecte este numărat de N ori |
Investigatori principali CEC |
12 |
0,15% |
Număr de cercetători care au solicitat un grant de la Consiliul European de Cercetare (CEC), implicați în organizațiile-gazdă din țară |
Participare SMME |
169 |
0,53% |
Număr de organizații implicate în proiecte Orizont 2020 finanțate în cadrul acțiunilor Marie-Sklodowska-Curie. O organizație care participă la N proiecte este numărată de N ori |
Contribuția UE pe regiuni
Figura și tabelul de mai jos prezintă suma netă acordată beneficiarilor pe regiuni în cadrul O2020. Regiunile sunt prezentate la nivelul NUTS 2.
nivel NUTS 2 |
Regiune |
Participare |
% |
În calitate de coordonator |
Contribuție netă a UE |
% |
Participare SME |
Contribuție netă a UE pentru IMM-uri |
RO32 |
Bucureşti - Ilfov |
927 |
60,4% |
50 |
190.869.420 € |
67,8% |
111 |
16.606.150 € |
RO11 |
Nord-vest |
179 |
11,7% |
18 |
29.686.733 € |
10,5% |
26 |
3.609.163 € |
RO12 |
Centru |
115 |
7,5% |
5 |
19.484.226 € |
6,9% |
25 |
6.087.475 € |
RO21 |
Nord-est |
90 |
5,9% |
11 |
17.574.793 € |
6,2% |
19 |
4.465.676 € |
RO42 |
Vest |
70 |
4,6% |
10 |
7.548.311 € |
2,7% |
7 |
1.034.007 € |
RO22 |
Sud-est |
59 |
3,8% |
4 |
7.476.875 € |
2,7% |
5 |
485.750 € |
RO31 |
Sud - Muntenia |
52 |
3,4% |
5 |
5.164.498 € |
1,8% |
8 |
1.317.272 € |
RO41 |
Sud-Vest Oltenia |
36 |
2,3% |
1 |
3.041.337 € |
1,1% |
5 |
149.708 € |
RO |
România |
8 |
0,5% |
0 |
604.797 € |
0,2% |
0 |
0 € |
Contribuția UE pe priorități tematice
Figura de mai jos prezintă suma netă acordată beneficiarilor pe principalele 10 priorități tematice ale programului Orizont 2020.
Granturi semnate în timp
Figura de mai jos prezintă evoluția în timp a numărului de granturi semnate cu beneficiari din România pe toată durata implementării programului Orizont 2020.
Pilotul CIE
Pilotul Consiliului European pentru Inovare (CIE) sprijină inovatorii de top, antreprenorii, companiile mici și savanții cu idei extraordinare și cu ambiția de a se extinde la nivel internațional. Acest tabel oferă o prezentare consolidată a părților din Orizont 2020 care au contribuit la pilotul CIE.
Cifre privind programul-pilot al CIE |
ACCELERATOR |
FTI |
PATHFINDER |
Total |
Propuneri eligibile |
632 |
192 |
197 |
1021 |
% total |
0,91% |
4,01% |
2,94% |
|
Mărci de excelență |
41 |
0 |
0 |
41 |
% total |
0,41% |
0,00% |
0,00% |
|
Granturi semnate |
12 |
4 |
14 |
30 |
% total |
0,28% |
1,89% |
2,58% |
|
Participare |
12 |
4 |
16 |
32 |
% total |
0,26% |
0,39% |
0,48% |
|
Participare IMM-uri |
12 |
4 |
4 |
20 |
Contribuție netă a UE |
2.912.359 € |
665.000 € |
4.346.804 € |
7.924.163,00$ |
Platforma prezentare a rezultatelor programului Orizont
Platforma de prezentare a rezultatelor programului Orizont este o platformă unde participanții din programele-cadru ale UE în domeniul cercetării și inovării își pot încărca principalele rezultate exploatabile pentru a fi corelate cu potențiali actori implicați. Apăsați pe acest link pentru a descoperi rezultatele unde a existat cel puțin un participant din România
Participanți
Iată principala clasificare a acestora:
- PUB organisme publice (cu excepția organizațiilor de cercetare și a instituțiilor de învățământ secundar sau superior);
- REC organizații de cercetare (centre publice de cercetare, centre de cercetare private non-profit, centre internaționale de cercetare, Centrul Comun de Cercetare;
- PRC entități lucrative private, firme de consultanță, centre de cercetare private/comerciale, cu excepția instituțiilor de învățământ superior sau secundar;
- HES instituții de învățământ superior sau secundar;
- OTH altele (de ex. organizații non-profit, asociații comerciale, organizații ale societății civile, organizații private non-profit care nu activează în domeniul cercetării, organizații internaționale care nu activează în domeniul cercetării, tip de organizație nedefinit etc.).
Principalii 10 participanți
Tabelul de mai jos oferă lista principalilor 10 participanți din România, cu regiunile în care se află aceștia (NUTS 2), numărul de proiecte la care au participat și contribuția NETĂ a UE.
Denumirea organizației |
Tip |
Regiune (nivel NUTS 2) |
Oraș |
Participare |
Contribuție netă a UE |
CLARIANT PRODUCTS RO SRL |
PRC |
RO321 |
BUCUREȘTI |
1 |
19.791.860 € |
SOFTWARE IMAGINATION & VISION SRL |
PRC |
RO321 |
BUCUREȘTI |
37 |
13.392.922 € |
Unitatea Executiva pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării si Inovării |
REC |
RO321 |
BUCUREȘTI |
68 |
12.598.842 € |
UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURESTI |
HES |
RO321 |
BUCUREȘTI |
49 |
12.110.774 € |
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE AEROSPAȚIALA "ELIE CARAFOLI"- INCAS BUCURESTI |
REC |
RO321 |
BUCUREȘTI |
14 |
6.540.892 € |
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU FIZICA SI INGINERIE NUCLEARA-HORIA HULUBEI |
REC |
RO322 |
MAGURELE ILFOV |
21 |
6.405.390 € |
UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA |
HES |
RO113 |
CLUJ NAPOCA |
26 |
6.271.376 € |
UNIVERSITATEA BABES BOLYAI |
HES |
RO113 |
CLUJ NAPOCA |
23 |
6.230.144 € |
SIVECO ROMANIA SA |
PRC |
RO321 |
BUCUREȘTI |
31 |
5.204.351 € |
ROMAERO SA |
PRC |
RO321 |
BUCUREȘTI |
5 |
5.156.469 € |
Participanți IMM-uri
Orizont 2020 stimulează participarea IMM-urilor în tot programul; mai jos este prezentată lista principalilor 10 participanți IMM-uri din România, cu regiunile în care se află aceștia (NUTS 2), numărul de proiecte la care au participat și contribuția NETĂ a UE
Denumirea organizației |
Regiune (nivel NUTS 2) |
Oraș |
Participare |
Contribuție netă a UE |
BEIA CONSULT INTERNATIONAL SRL |
RO321 |
BUCUREȘTI |
11 |
2.228.296 € |
ROMSOFT SRL |
RO213 |
IAȘI |
5 |
2.137.388 € |
ASSIST SOFTWARE SRL |
RO215 |
SUCEAVA |
4 |
1.768.236 € |
SVELTEDCA PARTNERS SRL |
RO122 |
BRAȘOV |
2 |
1.719.649 € |
HIGHCLERE CONSULTING SRL |
RO122 |
BRAȘOV |
7 |
1.517.102 € |
ASOCIATIA ROMANIA GREEN BUILDING COUNCIL |
RO321 |
BUCUREȘTI |
5 |
1.122.316 € |
AMORPH SYSTEMS SRL |
RO424 |
TIMIȘOARA |
3 |
934.007 € |
NOVEL TECHNOLOGIES CENTER SRL |
RO321 |
BUCUREȘTI |
2 |
753.950 € |
URBASOFIA SRL |
RO321 |
BUCUREȘTI |
4 |
693.566 € |
HOLISUN SRL |
RO114 |
BAIA MARE |
2 |
650.625 € |
Răspândirea excelenței și extinderea participării
Acțiunile de extindere din partea intitulată „Răspândirea excelenței și extinderea participării” a programului Orizont 2020 abordează problemele legate de participarea redusă, exploatând la maximum potențialul bazinului de talente din Europa. Acest lucru facilitează maximalizarea și răspândirea pe larg în Uniunea Europeană a beneficiilor unei economii bazate pe inovare. Sinergiile cu fondurile pentru politici de coeziune reprezintă o componentă importantă.
Extinderea constă în trei acțiuni principale, respectiv formarea de echipe, programele de înfrățire și catedrele Spațiului european de cercetare (SEC).
Schema de extindere |
Contribuție netă a UE |
Participare |
În calitate de coordonator |
Formare de echipe 1: |
338.125 € |
3 |
2 |
Înfrățire |
4.607.381 € |
13 |
13 |
Catedre SEC |
4.965.620 € |
2 |
2 |
Altele |
280.279 € |
3 |
1 |
Investiții în cercetare și inovare în cadrul fondurilor pentru politici de coeziune
Orizont 2020 / Orizont Europa și Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) sunt principalele programe ale UE prin care se finanțează cercetarea și inovarea. În perioada 2014-2020 s-au alocat peste 40 de miliarde EUR (și peste 65 de miliarde EUR cu includerea cofinanțării naționale) pentru regiunile din toată Uniunea Europeană în vederea finanțării investițiilor în cercetare și inovare prin FEDR. Strategiile de specializare inteligentă asigură direcționarea finanțărilor pentru cercetare și inovare din FEDR, exploatând punctele forte și potențialul regiunilor. Sinergiile dintre investițiile în cercetare și inovare din cadrul politicii de coeziune și inițiativele de cercetare și inovare susținute prin Orizont 2020 / Orizont Europa sunt cruciale pentru maximalizarea impactului, cantității și calității investițiilor în cercetare și inovare și răspândirea excelenței în toată Europa.
Pentru informații mai detaliate, pentru fiecare țară, privind implementarea fondurilor structurale, inclusiv informații privind prioritățile în materie de investiții, cota de investiții în cercetare și inovare, realizările/rezultatele preconizate, stadiul de implementare și specializare inteligentă în cercetare și inovare, consultați:
Portalul european de date privind fondurile structurale și investițiile europene – România
Fonduri europene structurale și de investiții (FESI)
În 2014-2020, România livrează în materie de politici de coeziune în cadrul a patru programe operaționale:
- Programul Operațional Regional;
- Programul Operațional Infrastructură Mare;
- Programul Operațional Competitivitate;
- Programul Operațional Asistență Tehnică.
De asemenea, România participă la opt programe de cooperare teritorială europeană (CTE) / Interreg:
- 2 programe de cooperare transfrontalieră;
- 1 program de cooperare transnațională;
- 4 programe de cooperare inter-regională;
- 1 program IPA de cooperare transfrontalieră.
Alocarea bugetului în fondurile europene structurale și de investiții (FESI) |
2014-2020 |
Alocare totală pentru România |
30 miliarde EUR |
din care alocare pentru cercetare și investiții (Obiectiv tematic 1) |
1 miliard EUR |
Locul României din punctul de vedere al investițiilor absolute în cercetare și inovare |
12 |
Locul României din punctul de vedere al procentului de investiții în cercetare și inovare din alocarea totală |
28 |
Specializarea inteligentă
România a adoptat Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, identificând patru domenii pentru specializarea inteligentă (bioeconomie; IT, spațiu și securitate; energie, mediu și schimbări climatice; eco-nanotehnologii și materiale avansate). Ministerul Cercetării și Inovării a conceput un mecanism de monitorizare și evaluare, inclusiv o metodologie pentru identificarea comună a principalelor nișe de creștere pentru regiuni („procese de descoperire antreprenorială”), acestea urmând a fi implementate treptat în următorii trei ani.
- La 27 februarie 2017, Guvernul României a modificat Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020, incluzând câteva elemente suplimentare în secțiunea de specializare inteligentă, și anume:
- sprijin pentru participarea și/sau calitatea de membru a României la CERN și ESA;
- introducerea cercetării nucleare ca domeniu de specializare inteligentă în domeniul energiei;
- infrastructuri de cercetare incluse în programul politic al guvernului.
- Toate cele opt agenții de dezvoltare regională și-au elaborat Strategiile RIS3. Din cauza slabei coordonări între nivelul național și regional, mecanismul de monitorizare și evaluare conceput la nivel național va include coordonarea între RIS3 la nivel național și regional.
Povești de succes
Marca de excelență
„Marca de excelență” (Seal of Excellence) este o etichetă de calitate acordată propunerilor de proiecte depuse în cadrul programului Orizont 2020, pentru a ajuta aceste propuneri să găsească finanțare alternativă. Proiectele care au fost apreciate ca meritând să fie finanțate, dar nu au primit finanțare din cauza limitărilor bugetare primesc marca de excelență. Aceasta recunoaște valoarea propunerii și ajută alte organisme de finanțare să profite de procesul de evaluare din cadrul programului Orizont 2020. Eticheta se acordă propunerilor depuse în cadrul Proiectului-pilot „Accelerator” al CIE (fostul Instrument pentru IMM-uri) și include două mărci de excelență dedicate pentru proiecte legate de coronavirus și de Pactul verde, burse individuale și formare de echipe în cadrul acțiunilor Marie Skłodowska-Curie (MSCA)
Propuneri depuse în cadrul Acceleratorului CIE (Instrumentului pentru IMM-uri) și MSCA
Propuneri depuse în cadrul Acceleratorului CIE (Instrumentului pentru IMM) și MSCA |
Instrumentul pentru IMM - Faza 1 |
Acceleratorul CIE (Instrumentul pentru IMM) - Faza 2 |
MSCA |
Total |
Propuneri depuse |
560 |
214 |
60 |
834 |
Propuneri respinse |
518 |
193 |
29 |
740 |
Propuneri care au depășit pragul (număr total) |
42 |
21 |
31 |
94 |
Propuneri care au depășit pragul ca procent din propunerile depuse |
7,5% |
9,8% |
51,7% |
11,3% |
Număr de propuneri care au depășit pragul și au fost finanțate (număr total) |
12 |
1 |
2 |
15 |
Procentul de propuneri care au depășit pragul și au fost finanțate |
28,6% |
4,8% |
6,5% |
16,0% |
Rata de succes |
2,1% |
0,5% |
3,3% |
1,8% |
Propuneri care au depășit pragul și nu au fost finanțate (SEAL) - număr de propuneri unice |
27 |
16 |
5 |
48 |
Propuneri care au depășit pragul și nu au fost finanțate (SEAL) - contribuție UE solicitată |
1.350.000 € |
26.257.904 € |
688.181 € |
28.296.085 € |
Propuneri care au depășit pragul și nu au fost finanțate (SEAL) - ca % din propunerile care au depășit pragul |
64,3% |
76,2% |
16,1% |
51,1% |
Marca de excelență pe regiuni
Figura și tabelul de mai jos prezintă numărul de mărci de excelență acordate propunerilor, pe regiuni din România
NUTS2 |
Denumire NUTS2 |
Instrumentul pentru IMM - Faza 1 |
Acceleratorul CIE (Instrumentul pentru IMM) - Faza 2 |
MSCA |
Total |
RO11 |
Nord-vest |
5 |
6 |
1 |
12 |
RO12 |
Centru |
3 |
0 |
0 |
3 |
RO21 |
Nord-est |
0 |
0 |
1 |
1 |
RO31 |
Sud - Muntenia |
1 |
2 |
0 |
3 |
RO32 |
Bucureşti - Ilfov |
16 |
6 |
3 |
25 |
RO41 |
Sud-vest Oltenia |
1 |
1 |
0 |
2 |
RO42 |
Vest |
1 |
1 |
0 |
2 |
Performanța în cercetare și inovare și ultimele evoluții în materie de politici publice
Analiză de țară - semestrul european
Rezultatele țării în materie de inovare sunt slabe, România ocupând ultimul loc în UE în Tabloul de bord european privind inovarea din 2019 (Comisia Europeană, 2019b). Investițiile în formarea angajaților și în soluțiile TIC sunt mai mici decât media UE (BEI, 2019). Investițiile în cercetare și dezvoltare (C-D) sunt foarte reduse, intensitatea C-D fiind de 0,51 % din PIB în 2018, cu mult sub obiectivul național de 2 % fixat pentru 2020 și media UE de 2,12 %. Investițiile publice în C-D erau de 0,2 % din PIB în 2018. Cheltuielile private privind C-D erau de numai 0,30 % din PIB, sub media UE de 1,41 %.
Țara ocupă în continuare unul dintre ultimele locuri din UE în ceea ce privește publicațiile științifice și co-publicațiile internaționale importante (Comisia Europeană, 2018a). Universitățile nu primesc nicio formă de finanțare instituțională pentru C-D, în pofida rolului lor important în producerea unei activități de cercetare relativ bune. Barierele normative (de exemplu, birocrația, normele contradictorii sau neclare) împiedică crearea de legături între mediul universitar și mediul de afaceri, care tind să aibă loc pe o bază ad-hoc.
Ambele sectoare sunt preponderent orientate către export și sunt bine integrate în lanțurile valorice globale (ANIS 2018; BNR 2018) și, prin urmare, sunt expuse concurenței și standardelor tehnologice ridicate. Sectorul TIC ocupă primul loc în clasamentul întreprinderilor cu o rată mare de creștere (Flachenecker et al, în curs de publicare), al startupurilor inovatoare și al întreprinderilor care s-au extins cu succes (MyGateway, 2019). Industria autovehiculelor este unul din cei mai mari investitori ai mediului de afaceri în C-D la nivel național. Cu toate acestea, în contextul în care firmele străine care își desfășoară activitatea în România tind să mențină principalele activități de C-D la sediul lor din străinătate (BNR, 2016), transferul potențial de know-how sau tehnologie este limitat (BNR, 2018). Acest lucru se poate constata, de asemenea, în ceea ce privește intensitatea investițiilor C-D din sectorul TIC, care a fost printre cele mai scăzute din UE în 2016 (Comisia Europeană, 2019a), în timp ce în industria autovehiculelor intensitatea este mai mică decât în țările cu caracteristici similare.
Competitivitatea economică, cercetarea și inovarea, precum și strategiile de specializare inteligentă nu își pot atinge obiectivele declarate fără un nivel suficient de finanțare publică pentru C-D. În afară de scutirea fiscală pentru profesioniștii din domeniul TIC, nu există măsuri specifice pentru startupurile inovatoare. S-a considerat că programul „Startup Nation” nu a fost bine adaptat pentru a răspunde nevoilor startupurilor inovatoare (Banca Mondială, 2018). Extinderea firmelor naționale inovatoare rămâne o provocare din cauza dimensiunii limitate a pieței locale a capitalului de risc (Invest Europe, 2018b). Măsurile cu cel mai mare succes ce vizează statupurile și firmele în expansiune (de exemplu, acceleratoarele, investitorii providențiali, capitalul de risc) sunt inițiative ascendente, cu sprijin limitat în materie de politici (MyGateway, 2019).
Regiunile din România au elaborat strategii de specializare inteligentă pe care le actualizează în prezent, identificând principalele sectoare inovatoare și fluxuri de proiecte. În 2019, regiunile beneficiau în continuare de expertiză adaptată în cadrul inițiativei Comisiei privind convergența regiunilor, cu scopul de a facilita transferul și difuzarea noilor tehnologii între organizațiile de cercetare și mediul de afaceri, de a comercializa mai bine proiectele de cercetare, de a consolida capacitățile de transfer de tehnologie și de a promova inovarea în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii și al startupurilor locale. În 2019, inițiativa a dus la realocarea fondurilor UE către proiecte de inovare în două regiuni (Nord-Est și Nord-Vest) și se va derula până la sfârșitul anului 2020. Cu toate acestea, deși foarte promițătoare în ceea ce privește consolidarea capacității și a cunoștințelor, aceste inițiative regionale nu își pot atinge întregul potențial și nu pot ameliora performanța și competitivitatea țării decât dacă se instituie un ecosistem național funcțional și solid în materie de inovare și de antreprenoriat.
Actualități
- Știre
Comisia a lansat astăzi, 27 iunie, ediția din 2025 a Premiului european pentru femeile inovatoare.
- 1 min de lectură
- Știre
Comisia a adoptat o modificare a programului de lucru pentru perioada 2023-24 al programului Orizont Europa, programul pentru cercetare și inovare al UE.
- 5 min de lectură
- Știre
Comisia pregătește terenul pentru integrarea în siguranță a „taxiurilor aeriene” și a altor utilizări inovatoare ale dronelor.
- 2 min de lectură
- Știre
Astăzi, 27 februarie, Comisia a propus o strategie cuprinzătoare pentru a trece la poziția de lider industrial a UE în domeniul materialelor avansate, o tehnologie generică esențială extrem de relevantă pentru dubla tranziție verde și digitală.
- 4 min de lectură
- Știre
Comisia propune o reformă a evaluării substanțelor chimice „o substanță, o evaluare” pentru procese mai rapide, simplificate și transparente.
- 4 min de lectură
- Știre
Comisia lansează astăzi cererea de propuneri din 2023 a Fondului pentru inovare, cu un buget record de 4 miliarde EUR, pentru a sprijini implementarea tehnologiilor de decarbonizare inovatoare.
- 3 min de lectură
- Știre
Comisia Europeană adoptă astăzi, 18 octombrie, o comunicare privind combaterea amenințărilor reprezentate de utilizarea ilegală și periculoasă a dronelor concepute pentru uz civil.
- 4 min de lectură
- Știre
Primul raport privind stadiul evoluției deceniului digital invită la acțiuni colective pentru modelarea tranziției digitale.
- 9 min de lectură
- Știre
Noaptea Cercetătorilor Europeni și Cercetători în școli: cercetătorii se întâlnesc cu tinerii și le arată minunile științei.
- 3 min de lectură
- Știre
Suveranitatea digitală: Actul european privind cipurile intră în vigoare astăzi
- 4 min de lectură
- Știre
Regulamentul privind piețele digitale: Comisia desemnează șase controlori de acces.
- 7 min de lectură
- Știre
Către o coordonare digitală mai intensă a sistemelor de securitate socială: Comisia propune măsuri pentru a facilita șederea, munca și călătoriile în străinătate ale europenilor.
- 5 min de lectură
- Știre
Către următoarea tranziție tehnologică: Comisia prezintă strategia UE de leadership în domeniul web 4.0 și al lumilor virtuale.
- 5 min de lectură
- Știre
Performanțele UE în materie de inovare continuă să se îmbunătățească la nivel național și regional.
- 5 min de lectură
- Știre
Comisia salută acordul politic provizoriu al Parlamentului European și al Consiliului UE cu privire la principalele elemente ale propunerii privind un cadru juridic pentru identitatea digitală europeană.
- 2 min de lectură
- Știre
Pachetul privind moneda unică: noi propuneri menite să sprijine utilizarea numerarului și să propună un cadru pentru o monedă euro digitală.
- 6 min de lectură
- Știre
Comisia salută acordul politic privind noile norme menite să stimuleze securitatea cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE.
- 3 min de lectură
- Știre
Ajutoare de stat: Comisia aprobă sprijinul public de până la 8,1 miliarde EUR alocat de 14 state membre unui proiect important de interes european comun în domeniul microelectronicii și al tehnologiilor comunicațiilor.
- 10 min de lectură
- Știre
Mâine, 9 mai, la București, în campusul Universității Politehnice, se va inaugura sediul noului Centru european de competențe în materie de securitate cibernetică.
- 1 min de lectură
- Știre
Comisia propune norme digitale, simplificate și mai clare pentru detergenții de pe piața unică.
- 5 min de lectură