Pentru a o contracara schimbările climatice și degradarea mediului, Pactul verde european va transforma Uniunea Europeană (UE) într-o economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, în care:
- să ajungem, până în 2050, la zero emisii nete de gaze cu efect de seră
- creșterea economică să fie disociată de utilizarea resurselor
- nicio persoană și niciun loc să nu fie lăsat în urmă
Pactul verde european este în același timp un colac de salvare pentru ieșirea din pandemia de COVID-19. De aceea, el va fi finanțat cu o treime din investițiile în valoare de 1 800 de miliarde de euro provenind din Planul de redresare NextGenerationEU, precum și cu fonduri din bugetul pe șapte ani al UE.
Suntem hotărâți să reușim pentru binele acestei planete și al vieții care există aici, pentru binele patrimoniului natural al Europei, al biodiversității, al pădurilor și al mărilor noastre. Dacă arătăm restului lumii care este calea de urmat pentru a asigura durabilitatea și competitivitatea, putem convinge alte țări să ni se alăture.
Legea europeană a climei introduce în legislație obiectivul de neutralitate climatică pentru anul 2050, instrumente financiare pentru susținerea tranziției care să nu lase pe nimeni în urmă, o Strategie privind biodiversitatea pentru 2030, un deziderat de reducere a poluării la zero și un nou Plan de acțiune pentru economia circulară.
- Un obiectiv legislativ la nivel UE din perspectiva neutralității climatice până în anul 2050, obligatoriu pentru Instituțiile UE și guvernele naționale;
- Asigurarea unui mediu de afaceri predictibil pentru sectoarele de activitate și investitori, cu un ritm de reducere a emisiilor stabilit clar pentru perioada cuprinsă între 2030 și 2050, specificând măsurile ce trebuie luate și cu ce frecvență;
- Punerea accentului pe o tranziție eficientă către o societate echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă, din punct de vedere al resurselor, și competitivă;
- Acordarea unei atenții reînnoite adaptării la efectele schimbării climatice pentru a consolida reziliența Europei, inclusiv pentru comunitățile vulnerabile.
În privința României:
- România a redus emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 55% în intervalul 1990-2019 (reducerea scade până la 62% dacă includem LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură)), în condițiile unei intensificări a activității economice cu 89% în aceeași perioadă;
- România are o intensitate a gazelor cu efect de seră (GES) mai mare decât media UE, însă aceasta s-a îmbunătățit într-un ritm mai rapid decât cel al mediei UE.
Date despre România
România se bucură de un peisaj foarte divers și de ecosisteme variate, păduri seculare și neatinse, zone umede unice, dar și pășuni de o valoare naturală deosebită, ceea ce favorizează existența unei mari diversități și bogății de specii naturale.
Mediul natural sănătos reprezintă coloana vertebrală a economiei, fiind de asemenea important pentru sănătatea și bunăstarea cetățenilor români. Cu toate acestea, mediul necesită să fie protejat în mod eficient.
Romania a ratificat in 2017 Acordul de la Paris (2015) privind schimbările climatice prin care s-a convenit menținerea creșterii temperaturii medii la nivel mondial mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și continuarea eforturilor de a o limita la 1,5°C.
În ultimii ani, s-a înregistrat un oarecare progres, însă există în continuare probleme în țară. De la defrișări ilegale la poluarea aerului, de la managementul deșeurilor la calitatea apei.
Cu toate că legislația din România reflectă în mod corespunzător cerințele de mediu ale UE, punerea acestora în practică reprezintă o provocare în multe dintre aceste domenii, în principal din cauza lipsei de planificare, coordonare și finanțare adecvată.
Europa are în vigoare legislație și politici ambițioase de protejare a aerului și a apei, de promovare a economiei circulare, de creștere a ratelor de reciclare și de protejare a naturii. Implementarea acestora este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre de mediu și a principalelor puncte din Pactul verde european, de mare relevanță pentru țară: tranziția către o economie circulară, dezideratul de reducere a poluării la zero și combaterea pierderii biodiversității.
- Tranziția către o economie circulară: România trebuie să rezolve, în plus, problemele de management al deșeurilor și să accelereze tranziția către o economie circulară. În acest sens, prevenirea și reciclarea sunt cruciale. România trebuie să susțină eforturile de încadrare în obiectivele de reciclare a deșeurilor, în special prin utilizarea de instrumente economice, și să închidă depozitele de deșeuri care nu respectă standardele sau care sunt ilegale, în conformitate cu pachetul privind economia circulară și ierarhia deșeurilor. Punerea în aplicare este problematică.
- Dezideratul de reducere a poluării la zero: România trebuie să se îndrepte înspre un deziderat de poluare zero pentru a proteja sănătatea cetățenilor români de presiunile de mediu, mai ales în ceea ce privește poluarea aerului și calitatea apei, domenii în care România ar trebui să-și intensifice eforturile, pentru a se conforma cu acquis-ul european. Colectarea apelor uzate și racordarea la infrastructura de canalizare publică sunt incomplete; sunt necesare investiții pentru remedierea decalajului.
- Poluarea aerului reprezintă un motiv de îngrijorare și produce un impact semnificativ asupra sănătății. Datele referitoare la calitatea aerului, măsurate de rețeaua de monitorizare din România, arată că există deficiențe structurale severe. Pentru combaterea poluării aerului, va fi esențial să se înregistreze îmbunătățiri în ceea ce privește monitorizarea calității aerului, precum și gestionarea surselor de poluare a aerului, care includ utilizarea combustibililor solizi în gospodării, și asigurarea unor transporturi și surse de energie îmbunătățite și mai sustenabile.
- Combaterea pierderii biodiversității: degradarea biodiversității trebuie combătută la nivel european, iar acest aspect a fost specificat în Pactul verde și în Strategia privind biodiversitatea. Natura influențează toate dimensiunile sănătății umane și contribuie la calitatea vieții noastre. România beneficiază de ecosisteme bogate, care se reflectă într-o abundență și diversitate de specii, însă acestea sunt amenințate (de schimbările climatice și de activitățile umane).
- Pe lângă combaterea defrișărilor ilegale, evoluția în desemnarea și gestionarea siturilor Natura 2000 și dezvoltarea capacității administrative de administrare a naturii vor fi esențiale. Trebuie acordată o atenție deosebită pentru stabilirea obiectivelor de conservare specifice fiecărui sit. Este necesar ca siturile Natura 2000 să fie mai bine protejate, iar pierderea biodiversității, inversată. Oprirea defrișării ilegale a pădurilor reprezintă cea mai urgentă problemă, din cauza degradării rapide a mediului forestier din România.
- România se confruntă cu probleme în aceste domenii, iar numărul de cazuri de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor - de la defrișarea ilegală generalizată, poluarea apei și a aerului, managementul ineficient al deșeurilor, până la protejarea ineficientă a naturii – sunt în creștere.
- Pentru a valorifica pe deplin fondurile UE destinate dezvoltării infrastructurii de mediu și protejării naturii, va fi esențială creșterea capacității administrative și elaborarea de proiecte, precum și implementarea în toate domeniile de mediu.
- Este necesar ca România să-și intensifice eforturile în direcția respectării standardelor legislative UE în materie de mediu și să implice toți factorii politici și societatea civilă în acest sens.
Principalele oportunități și provocări sunt menționate în Evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu (Environmental Implementation Review): https://ec.europa.eu/environment/eir/country-reports/index_en.htm
România si mediul înconjurător
Conform sondajului Eurobaromentru 94 (mai 2021) românii susțin dezvoltarea energiei din surse regenerabile, ca obiectiv prioritar in cadrul Pactului verde European (36%). În aceeași proporție de 36%, românii sunt de părere că și combaterea deșeurilor din materiale plastice și abordarea problemei materialelor plastice de unică folosință ar trebui să fie un obiectiv prioritar.
În ceea ce privește nivelul de implicare individuală in acţiuni și cauze care vizează protejarea mediului, sondajul IRES (mai 2021) arată că aceasta este încă destul de redusă. Astfel, 64% dintre români recunosc că, în ultimii 5 ani nu s-au implicat în nicio acțiune de protejare a naturii și a mediului înconjurător iar 55% dintre români recunosc că nu au participat vreodată la acțiuni de ecologizare sau împădurire. 56% dintre români se declară mai degrabă neinformați sau slab informații cu privire la activitatea organizațiilor de protejarea mediului.
Actualități
Ieri, 4 noiembrie, Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a susținut un discurs în cadrul evenimentului „Fondul Social pentru Climă: Provocări și Oportunități”, organizat de Administrația Prezidențială a României.
Comisia a acordat astăzi, 21 octombrie, peste 380 de milioane EUR unui număr de 133 de proiecte noi din întreaga Europă în cadrul programului LIFE pentru mediu și politici climatice.
Astăzi, 15 octombrie, Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a susținut un discurs despre perspectivele politicilor climatice în Uniunea Euroepană, în cadrul Summitului privind Schimbările Climatice
În seara zilei de ieri, 30 mai, cu ocazia Săptămânii verzi a UE, Comisia a anunțat câștigătorii ediției din acest an a premiilor LIFE.
Europenii continuă să se simtă direct vizați de problemele și de politicile de mediu.
UE și Australia au semnat astăzi, 28 mai, un memorandum de înțelegere pentru un parteneriat bilateral în vederea cooperării în domeniul mineralelor critice și strategice sustenabile.
Conferința de nivel înalt pentru industria chimică din România: tranziția către economia verde.
Comisia salută adoptarea finală, astăzi, 13 mai, de către statele membre ale UE a Regulamentului revizuit privind standardele de emisii de CO2 pentru vehiculele grele noi care intră pe piața UE începând din 2030.
Comisia face un bilanț al dialogurilor privind tranziția curată purtate cu industria și partenerii sociali din UE.
Comisia salută acordul politic la care au ajuns ieri, 5 martie, Parlamentul European și Consiliul UE în legătură cu revizuirea Regulamentului privind sănătatea plantelor, propusă de Comisie.
Deșeuri: Comisia solicită ROMÂNIEI să închidă și să reabiliteze depozitele ilegale de deșeuri.
Comisia a publicat astăzi, 6 februarie, o evaluare detaliată a impactului privind posibilele căi de atingere a obiectivului convenit de a face ca Uniunea Europeană să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
Comisia salută adoptarea unor norme ambițioase de limitare a gazelor fluorurate și a substanțelor care diminuează stratul de ozon.
Comisia Europeană alocă aproape 600 de milioane EUR pentru proiecte de infrastructuri energetice ce contribuie la decarbonizare și la securitatea aprovizionării.
Un nou Observator al UE privind defrișările și degradarea pădurilor la nivel mondial este acum disponibil online.
Comisia propune noi norme pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor.
Comisia a aprobat un cuantum de 33,9 milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a sprijini România să soluționeze daunele considerabile cauzate de perioadele de secetă și de incendiile forestiere din 2022.
Deșeuri: Comisia solicită României, Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Ciprului și Austriei să transpună corect Directiva-cadru privind deșeurile.
Apă: Comisia solicită României să remedieze deteriorarea unui corp de apă legată de construirea de centrale hidroelectrice mici.
Aer curat: Comisia solicită României și altor 11 state membre să respecte legislația UE în ceea ce privește poluarea atmosferică și să își reducă emisiile de mai mulți poluanți pentru a reduce poluarea atmosferică.