Skip to main content
Reprezentanța în România logo
Reprezentanța în România
Digitalizare

Tehnologia digitală ne transformă viața. Scopul strategiei digitale a UE este ca această transformare să fie în avantajul cetățenilor și întreprinderilor și să contribuie, în același timp, la crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic până în 2050.

Comisia este hotărâtă să transforme această perioadă în „deceniul digital” al Europei. Uniunea trebuie să își consolideze suveranitatea digitală și să-și stabilească propriile standarde în loc să le urmeze pe ale altora, cu un accent clar pe date, tehnologie și infrastructură.

Europa dorește să își pregătească întreprinderile și cetățenii pentru un viitor digital durabil și mai prosper, centrat pe factorul uman.
Comisia Europeană lucrează la soluții de transformare digitală care vor aduce beneficii întregii societăți. Soluții digitale care pun cetățenii în prim-plan.

Indicele economiei și societății digitale (DESI)

DESI

Începând din 2014, Comisia Europeană a monitorizat progresele digitale ale statelor membre în cadrul rapoartelor privind Indicele economiei și societății digitale (DESI). Rapoartele DESI includ atât profiluri de țară, cât și capitole tematice. În plus, la rapoartele privind fiecare stat membru se anexează un capitol aprofundat privind telecomunicațiile.

Rapoartele de țară DESI combină date cantitative rezultate din indicatorii DESI pentru cele cinci dimensiuni ale indicelui cu observații asupra politicilor și bunelor practici specifice fiecărei țări.

Raportul de țară pentru România este disponibil aici.

Date despre România

În ultimii ani, mai multe dintre acțiunile Comisiei în domeniul digital și al comunicațiilor au adus beneficii directe și semnificative cetățenilor români, cum ar fi eliminarea tarifelor de roaming în iunie 2017, regulile privind portabilitatea transfrontalieră a conținutului online sau WIFI4EU.

 

 

Persoanele care călătoresc în UE continuă să beneficieze de roaming gratuit

 Free roaming charges

Recent, Comisia a revizuit regulamentul care a eliminat tarifele de roaming începând din iunie 2017, pentru o perioadă inițială de cinci ani. Noul regulament va prelungi normele actuale, care urmează să expire în 2022, pentru încă 10 ani.

Acesta va asigura, de asemenea, servicii de roaming îmbunătățite pentru persoanele care călătoresc. De exemplu, consumatorii vor avea dreptul ca atunci când se află în străinătate să beneficieze de aceeași calitate și viteză a conexiunii la rețeaua mobilă ca și în țara lor, dacă sunt disponibile rețele echivalente. 

Noile norme vor asigura, de asemenea, un acces eficient la serviciile de urgență, inclusiv prin sporirea gradului de informare în legătură cu modalitățile alternative de acces pentru persoanele cu dizabilități, și vor îmbunătăți cunoștințele consumatorilor cu privire la posibilele costuri generate de utilizarea în roaming a serviciilor cu valoare adăugată.

WiFi4EU | Wi-Fi gratuit pentru europeni

Harta RO wifi4eu

Inițiativa WiFi4EU promovează accesul gratuit la Wi-Fi în spații publice precum parcurile, piețele și clădirile publice, bibliotecile, centrele de sănătate și muzeele, peste tot în UE.

Inițiativa le oferă municipalităților posibilitatea de a solicita un cupon valoric în valoare de 15 000 EUR. Acesta va fi utilizat pentru instalarea de echipamente Wi-Fi în spații publice unde nu există conectivitate Wi-Fi gratuită. 

Până în prezent, peste 600 de localități din România au câștigat vouchere în valoare de 15.000 de euro fiecare în cadrul inițiativei WiFi4EU.

Accesarea conținutului on-line în străinătate

Când călătorești în altă țară din UE, ai dreptul de a accesa serviciile de conținut on-line contra cost, în același mod în care le-ai accesa în țara de origine. De exemplu, dacă plătești un abonament la un furnizor de conținut TV, atunci când călătorești în altă țară din UE poți vizualiza și descărca filmele și serialele pe care le urmărești și acasă.

Aceste reguli vizează toate abonamentele contra cost la conținut on-line - cărți electronice, jocuri, muzică și evenimente sportive.

Dacă ai contract cu un furnizor de conținut on-line care îți limitează accesul în alte țări din UE sau dacă a trebuit să plătești suplimentar pentru a accesa conținutul în străinătate, aceste restricții nu se mai aplică.

Măsuri specifice în domeniul digital luate de România pentru a face față crizei provocate de pandemia de COVID-19

O aplicație a Ministerului Sănătății este utilizată pentru centralizarea datelor medicale referitoare la situația cauzată de virusul SARS-CoV-2.

S-a creat un site web pentru ca societățile comerciale să transmită electronic documentația necesară pentru acordarea șomajului tehnic.

O altă inițiativă ajută persoanele care au fost concediate din cauza pandemiei de COVID-19 și care caută în mod activ un loc de muncă.

S-au creat mai multe site-uri web de informare pentru a oferi informații clare, a spori transparența, a reduce panica, a combate dezinformarea, a explica riscurile și a furniza informații cu privire la măsurile de prevenire.

O platformă oferă sprijin cetățenilor români care locuiesc în străinătate, aceștia fiind direcționați către un ajutor specific în funcție de nevoile lor.

S-au creat mai multe site-uri web pentru a oferi sprijin spitalelor, precum și pentru colectarea și distribuirea coerentă și în siguranță a ajutoarelor.

Pe baza unei Hotărâri a Guvernului adoptate la 7 mai 2020, bugetul Ministerului Educației pentru 2020 a fost suplimentat cu suma de 150 de milioane RON (aproximativ 24 milioane EUR), pentru achiziționarea de laptopuri pentru 250 000 de copii. Obiectivul este de a asigura accesul la activități de învățare la distanță pentru elevii din medii defavorizate înscriși în unități de învățământ preuniversitar.

Privind în perspectivă, în cazul indicatorilor DESI care sunt deosebit de relevanți pentru redresarea economică după criza provocată de pandemia de COVID-19, România este foarte avansată în ceea ce privește acoperirea VHCN și se situează pe locul 14 în UE în ceea ce privește gradul de pregătire pentru utilizarea rețelelor 5G.

Alte proiecte din România

Proiectul RoNet, care își propune să sprijine construirea de rețele de distribuție („backhaul”) în „zonele albe”, a primit o finanțare de 45 de milioane EUR din partea FEDR, asigurând infrastructura de racordare la banda largă pentru un obiectiv de 696 de localități. La sfârșitul lunii decembrie 2019, autoritățile naționale au raportat finalizarea lucrărilor în 606 localități, lucrările fiind într-un stadiu avansat de finalizare în alte 82 de localități.

La 10 septembrie 2019, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, împreună cu Ministerul Fondurilor Europene și cu Ministerul Educației, a anunțat semnarea contractelor pentru două proiecte majore de digitalizare în domeniul educației: „Sistemul informatic de management al școlarității (SIMS - Catalogul electronic)” și „Platforma digitală cu resurse educaționale deschise (EDULIB - Biblioteca virtuală)”. Valoarea combinată a proiectelor este de aproape 98 de milioane EUR.

Primul proiect, Sistemul informatic de management al școlarității (SIMS) vizează să realizeze, într-un mediu online, managementul școlarității pe baza fluxurilor stabilite în proiectul eGOV (înscriere online la liceu, implementarea cataloagelor electronice și evaluarea online a lucrărilor scrise la examenele naționale). Proiectul se va derula pe o perioadă de trei ani și dispune de o finanțare de 225 de milioane RON (aproximativ 48 de milioane EUR) din care aproape 191 de milioane RON (aproximativ 40 de milioane EUR) sunt fonduri nerambursabile din partea UE (FEDR).

Proiectul EDULIB – Platforma digitală cu resurse educaționale deschise - Biblioteca virtuală - vizează crearea unei platforme digitale cu resurse educaționale deschise, în special pentru licee, facilitând accesul liber la manuale în format electronic și la alte resurse educaționale electronice. De asemenea, proiectul presupune furnizarea unui kit multimedia pentru 5 400 de școli din învățământul secundar. Proiectul se va derula pe o perioadă de doi ani și dispune de o finanțare de aproape 230 de milioane RON (aproximativ 49 de milioane EUR), din care aproape 195 de milioane RON (aproximativ 41 de milioane EUR) sunt fonduri nerambursabile din partea UE (FEDR).

Proiectul „Campus Wi-Fi”, o platformă națională de internet wireless aflată deja în curs de punere în aplicare, va furniza servicii de acces la internet wireless (bazate pe Wi-Fi) pentru școli, acordându-se prioritate școlilor din învățământul secundar. Proiectul are ca obiective specifice: (i) crearea infrastructurii tehnice necesare pentru utilizarea resurselor și a serviciilor de tipul OER și WEB 2.0 în educație în cel puțin 2 000 de școli; (ii) echiparea a 4 500 de școli gimnaziale cu echipament wireless, de care vor beneficia 1 000 000 de elevi și profesori și (iii) creșterea cu 15% a proporției profesorilor care utilizează internetul prin intermediul Campusului Wi-Fi. Proiectul dispune de o finanțare de aproximativ 210 milioane RON (aproximativ 45 de milioane EUR), din care aproximativ 177 de milioane RON (aproximativ 38 de milioane EUR) sunt fonduri nerambursabile din partea UE (din FEDR).

Începând cu anul 2016, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale din România pune în aplicare, cu ajutorul fondurilor din partea UE (PO Asistență tehnică) un proiect strategic de asistență tehnică, menit să ajute autoritățile centrale și ministerele să elaboreze și să pună în aplicare proiecte-cheie de digitalizare legate de serviciile publice implicate în „evenimentele de viață” ale cetățenilor și ale întreprinderilor, e-sănătate, nodul eIDAS, ID-ul digital, toate în conformitate cu Agenda Digitală pentru România (2020). Proiectul a permis unor ministere-cheie precum Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Muncii să semneze contracte (finanțare prin FEDR) pentru crearea sistemelor informatice necesare pentru furnizarea digitală a serviciilor publice precum registrele Stării Civile, sistemul pentru protecția copilului și adopție, sistemul de sprijin public pentru persoanele cu handicap etc. După finalizare, aceste contracte vor permite cetățenilor să obțină acces prin mijloace digitale la mai multe servicii publice esențiale, o funcție de mult așteptată de către populația și întreprinderile române. Astfel, în aproximativ trei ani, servicii precum înregistrarea unei nașteri sau obținerea de sprijin public pentru un handicap vor deveni accesibile cu ușurință prin intermediul mijloacelor digitale (gradul 4 de sofisticare).

Actualități