Direct la conținutul principal
Reprezentanța în România
Știre16 martie 20239 min de lectură

Competitivitatea UE după 2030: perspectiva cu ocazia celei de a 30-a aniversări a pieței unice

Astăzi, 16 martie, Comisia a publicat două comunicări care sărbătoresc cea de a 30-a aniversare a pieței unice și prezintă modalitățile de asigurare a competitivității pe termen lung a UE.

Competitivitate2030

Piața unică este, fără îndoială, motorul societății și economiei UE. Reducerea în continuare a barierelor și integrarea, în special în ceea ce privește serviciile, sunt esențiale pentru ca piața unică să se mențină principalul motor al competitivității UE. În contextul geopolitic actual, UE se află într-un moment decisiv pentru reușita dublei sale tranziții verzi și digitale și pentru menținerea atractivității sale pentru întreprinderi.

Viziunea pe termen lung privind competitivitatea prezintă cum își poate valorifica UE punctele forte și cum poate realiza mai mult decât simpla reducere a decalajului în materie de creștere și inovare. Un cadru al UE orientat spre viitor, bine definit și coordonat va încuraja întreprinderile prospere, capabile să concureze pe piața mondială, cu locuri de muncă atractive și având capacitatea de a stabili standarde globale.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Confruntându-se cu un război în apropierea sa imediată, cu prețuri volatile la energie și ținând cont de investițiile masive în tehnologii curate la nivel mondial, Europa trebuie să își intensifice eforturile. Piața unică a fost principalul nostru atu pentru a aduce prosperitate cetățenilor și întreprinderilor, dar și pentru a ne ajuta să facem față crizelor precum pandemia, schimbările climatice sau consecințele economice ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Putem fi mândri de acest lucru și trebuie să facem tot posibilul ca piața unică să-și păstreze și să-și consolideze forța. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că avem cadre administrative și de reglementare care răspund nevoilor întreprinderilor. În viitor, vom fi ghidați de o serie de indicatori-cheie de performanță, care ne vor putea spune dacă economia Europei devine cu adevărat mai productivă și mai competitivă. Pentru că doar ce se măsoară se și realizează.”

PIAȚA UNICĂ ÎMPLINEȘTE 30 DE ANI

Piața unică este mult mai mult decât un simplu cadru juridic sau o piață: este un spațiu al libertății, progresului, oportunității, creșterii, prosperității comune, rezilienței și totodată un mijloc de proiecție geopolitică. Cu 440 de milioane de cetățeni, 23 de milioane de întreprinderi și reprezentând 15 % din PIB-ul mondial, este cel mai mare spațiu de piață unică integrată din lume, deși rămâne una dintre cele mai orientate spre exterior.

Piața unică este principalul atu al UE și vectorul competitivității sale. De peste 30 de ani, a contribuit la îmbunătățirea vieții cetățenilor, a facilitat activitatea întreprinderilor și a adus beneficii economice substanțiale prin creșterea PIB-ului european cu 9 % și reprezintă totodată vehiculul care însoțește și asigură tranziția verde și digitală a Europei. Piața unică este sursa integrării UE în ceea ce privește reglementarea, aspectele financiare și lanțul de aprovizionare, care contribuie la crearea unor economii de scară și facilitează dezvoltarea întreprinderilor. Piața unică este un factor important al rezilienței economice a Europei în timpul crizelor și oferă o pârghie geopolitică esențială care consolidează poziția și influența UE în lume.

Cu toate acestea, piața unică trebuie să se adapteze în continuare la noile realități și să țină seama de mediul geopolitic în schimbare, de evoluțiile tehnologice, de tranziția verde și cea digitală, precum și de necesitatea de a stimula competitivitatea și productivitatea pe termen lung a UE.

Este necesar un efort colectiv, bazat pe asumarea în comun a pieței unice la nivelul UE și la nivel național, pentru a continua menținerea și aprofundarea acesteia și pentru a valorifica întregul său potențial.

Privind înainte, este necesară în primul rând o refocalizare asupra următoarelor aspecte:

  • Asigurarea respectării normelor existente privind piața unică, cu sprijinul unor criterii de referință pentru abordarea deficitelor legate de transpunerea și punerea în aplicare a normelor UE;
  • Eliminarea barierelor de la nivelul statelor membre, în special a barierelor din calea furnizării transfrontaliere de servicii, și a barierelor din ecosistemele industriale cu cel mai mare potențial de integrare economică (comerțul cu amănuntul, construcțiile, turismul, serviciile pentru întreprinderi și sectorul energiei din surse regenerabile). 

În acest scop, Comisia va continua cooperarea esențială cu statele membre în cadrul Grupului operativ pentru asigurarea respectării normelor privind piața unică (SMET) și al altor foruri pentru colaborarea structurată cu părțile interesate din mediul de afaceri. Comisia propune, de asemenea, stabilirea unui criteriu de referință pentru soluționarea a cel puțin 90 % din cazurile înaintate centrelor naționale SOLVIT în termen de 12 luni. Printre diferitele măsuri prevăzute pentru a reduce și a preveni barierele de pe piața unică, Comisia vizează simplificarea obligațiilor statelor membre de a notifica normele naționale și crearea de birouri naționale ale pieței unice

În plus, trebuie să continuăm să promovăm dimensiunea verde și dimensiunea digitală a pieței unice ca sursă de inovare, creștere economică și competitivitate. De exemplu, abordarea dedicată pieței unice va asigura faptul că UE își menține poziția de lider în domeniul tehnologiilor curate și un avantaj competitiv în ceea ce privește decarbonizarea. În acest scop, Comisia instituie norme comune la nivelul UE pentru a ajuta întreprinderile să adopte economia circulară (de exemplu, normele privind proiectarea ecologică pentru produsele durabile, inițiativa privind pașaportul produselor), să integreze mai bine sursele regenerabile de energie în sistemul energetic (de exemplu, noile norme privind organizarea pieței de energie electrică) și să valorifice optim oportunitățile de digitalizare (de exemplu, să se bazeze pe actele legislative privind serviciile digitale și piața digitală și să creeze noi spații de date pentru sănătate și achiziții publice).

Comisia va continua să monitorizeze progresele înregistrate de piața unică cu instrumente precum Tabela de marcaj pentru piața unică și competitivitate și Raportul anual privind piața unică. Perpetuarea discuțiilor și reflecțiilor cu și între statele membre și părțile interesate relevante va garanta că piața unică continuă să producă rezultate și să îmbunătățească viața cetățenilor.

STIMULAREA COMPETITIVITĂȚII PE TERMEN LUNG

Modelul european de creștere economică, bazat pe competitivitate durabilă, securitate economică, autonomie strategică deschisă și concurență loială, a reprezentat o sursă de prosperitate în ultimele decenii. O acțiune comună puternică la nivelul UE a stimulat activitatea economică și productivitatea în trecut și poate stimula din nou competitivitatea și prosperitatea pe termen mai lung.

Pentru a stimula competitivitatea, Comisia propune să se lucreze în jurul a nouă vectori care se consolidează reciproc pentru a asigura:

  • O piață unică funcțională - prin extinderea și aprofundarea acesteia și prin promovarea integrării serviciilor;
  • Accesul la capitaluri și la investiții private - prin aprofundarea uniunii piețelor de capital și finalizarea uniunii bancare, precum și dezvoltarea unor cadre de reglementare a UE în domeniul fiscal și al serviciilor financiare care să sprijine întreprinderile;
  • Investițiile publice și infrastructura - prin reformarea cadrului european de guvernanță economică;
  • Cercetarea și inovarea - prin stimulente fiscale, parteneriate public-privat și proiecte la scară largă pentru a reduce riscurile investițiilor în inovare, în special în domeniile-cheie ale tehnologiei curate, digitalizării și biotehnologiei;
  • Energia - prin introducerea rapidă a surselor regenerabile de energie, digitalizarea sistemelor energetice și a instalațiilor de stocare a energiei;
  • Circularitatea - prin promovarea tranziției către o economie mai circulară în UE;
  • Digitalizarea - prin adoptarea pe scară largă a instrumentelor digitale în întreaga economie și sporirea sprijinului pentru întâietatea în domeniul tehnologiilor digitale importante, cum ar fi inteligența artificială, informatica cuantică, microelectronica, internetul 4.0, realitatea virtuală și gemenii digitali, precum și securitatea cibernetică;
  • Educația și competențele - prin dezvoltarea și recunoașterea competențelor ca elemente-cheie pentru locuri de muncă atractive și de calitate, creșterea participării femeilor, a tinerilor și a resortisanților țărilor terțe pe piața muncii și promovarea educației și formării profesionale;
  • Comerțul și autonomia strategică deschisă prin continuarea deschiderii piețelor pentru întreprinderile din UE prin aprofundarea legăturilor cu aliații și partenerii comerciali, prin menținerea principiilor comerțului echitabil și prin abordarea riscurilor într-un mod direcționat.

Un set de indicatori-cheie de performanță va urmări progresele înregistrate în direcția atingerii obiectivelor și va asigura focalizarea și reactivitatea necesare la nivel de politică.

Un cadru de reglementare care să stimuleze creșterea

Însoțind acești nouă factori, ca un al doilea segment de acțiune, Comisia va acționa activ în direcția unui cadru de reglementare mai adecvat pentru competitivitate și creștere. În completarea abordării bazate pe principiul numărului constant și a verificării competitivității, acesta va include o metodologie de evaluare a impactului cumulativ al politicilor și o abordare reglementară mai favorabilă inovării. În special, va exista un nou impuls pentru raționalizarea cerințelor de raportare în întreaga legislație verde, digitală și economică a UE, primele propuneri urmând să fie prezentate până la toamnă, cu scopul de a reduce cu 25 % sarcina. De asemenea, Comisia va continua să evalueze periodic legislația UE pentru a se asigura că aceasta rămâne adaptată exigențelor viitorului și adecvată scopului și pentru a sprijini statele membre să transpună corect și la timp legislația UE.

Context

În decembrie 2022, Consiliul European a invitat Comisia să prezinte propuneri, la începutul anului 2023, pentru a asigura reziliența și competitivitatea UE prin mobilizarea tuturor instrumentelor naționale și ale UE relevante și prin îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru investiții.

Planul industrial al Pactului verde european, prezentat de Comisie la 1 februarie, a fost primul răspuns la această solicitare. Propunerile publicate astăzi se axează pe asigurarea unui mediu mai încurajator pentru extinderea capacității de producție a UE de tehnologii și produse cu zero emisii nete și de materii prime critice, care vor fi esențiale pentru a spori competitivitatea Europei în tranziția către o economie cu zero emisii nete.

Prezenta comunicare completează Planul industrial al Pactului verde cu o abordare cuprinzătoare și pe termen lung a competitivității UE, într-un moment esențial în care este necesar un impuls comun din partea întreprinderilor și a factorilor de decizie pentru a plasa Europa pe calea cea bună către următorul deceniu și dincolo de acesta.

Informații suplimentare

Comunicarea privind piața unică la 30 de ani

Perspectiva pe termen lung asupra competitivității

Întrebări și răspunsuri

Fișă informativă referitoare la cea de a 30-a aniversare a pieței unice

Fișă informativă referitoare la strategia UE în materie de competitivitate pe termen lung

Detalii

Data publicării
16 martie 2023

Date de contact

Sonya GOSPODINOVA

Nume
Sonya GOSPODINOVA
E-mail
sonya [dot] gospodinovaatec [dot] europa [dot] eu
Număr de telefon
+32 2 296 69 53

Federica MICCOLI

Nume
Federica MICCOLI
E-mail
federica [dot] miccoliatec [dot] europa [dot] eu
Număr de telefon
+32 2 295 83 00