Comisia a adoptat astăzi, 6 octombrie, Comunicarea privind politica de extindere a UE și pachetul din 2020 privind extinderea : rapoartele anuale, care evaluează modul în care țările din Balcanii de Vest și Turcia pun în practică reformele fundamentale, sunt prezentate împreună cu recomandări și orientări mai clare și precise adresate partenerilor respectivi cu privire la etapele următoare, în conformitate cu metodologia consolidată referitoare la procesul de extindere.
Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate și vicepreședintele Comisiei, Josep Borrell, a declarat următoarele: „Cetățenii țărilor din Balcanii de Vest fac parte din Europa, iar locul lor este în Uniunea Europeană. Rapoartele prezentate astăzi în legătură cu pachetul privind extinderea oferă o evaluare riguroasă care indică viitoarea direcție de acțiune, evidențiind ceea ce s-a realizat deja și ce mai rămâne de realizat, cu prețul unor eforturi deosebite.”
Prezentând pachetul anual privind extinderea, comisarul UE pentru politica de vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a făcut următoarele remarci: „De îndată ce actuala Comisie și-a preluat mandatul, am acționat pentru a le reda încredere în procesul de aderare atât partenerilor noștri din Balcanii de Vest, cât și statelor membre ale UE. Evaluările prezentate astăzi - riguroase, dar corecte - arată în detaliu stadiul reformelor din țările vizate de procesul de aderare și furnizează orientări și recomandări mai clare cu privire la etapele viitoare. Punerea în aplicare dinamică a acestora va ajuta țările partenere să avanseze în direcția aderării la UE și va oferi rezultate pe termen lung. În paralel, am prezentat un plan economic și de investiții menit să stimuleze redresarea lor pe termen lung și să accelereze convergența economică a acestor țări cu UE.”
Balcanii de Vest
O politică de extindere credibilă constituie o investiție geostrategică în pace, securitate și creștere economică la nivelul întregii Europe, cu atât mai mult în aceste vremuri marcate de agravarea provocărilor și a diviziunilor globale. Perspectiva certă, bazată pe merit, a apartenenței depline la Uniune a țărilor din Balcanii de Vest răspunde propriilor interese politice, economice și de securitate ale Uniunii Europene. Comunicarea Comisiei intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest” , aprobată de statele membre în martie 2020, prezintă propuneri concrete de consolidare a procesului de aderare, asigurându-i o previzibilitate, o credibilitate și un dinamism sporite și imprimându-i o orientare politică mai puternică. Abordarea consolidată subliniază cât este de important ca procesul de aderare să țină seama de merite, să fie întemeiat pe încrederea reciprocă și pe angajamente clare din partea Uniunii Europene și a Balcanilor de Vest și să pună și mai mult accentul pe reformele fundamentale.
Realizarea de progrese credibile în domeniul statului de drept reprezintă în continuare un obstacol important, adesea corelat cu lipsa de voință politică. În întreaga regiune a Balcanilor de Vest, cultura judiciară continuă să se caracterizeze prin lentoare și prin lipsa unui angajament suficient de puternic în favoarea principiului independenței justiției. În general, combaterea corupției și-a pierdut din intensitate, rezultatele obținute în majoritatea țărilor partenere neîndeplinind nici pe departe cerințele procesului de aderare; rezultatele cele mai slabe din ultimul an s-au înregistrat în domeniul libertății de exprimare și al pluralismului mass-mediei.
Pentru prima dată, Comisia evaluează echilibrul global al negocierilor de aderare purtate atât cu Muntenegru, cât și cu Serbia și propune calea de urmat. În felul acesta, conferințele interguvernamentale, care ar urma să aibă loc după publicarea pachetului anual al Comisiei, vor putea servi drept forumuri de dialog politic privind reformele, făcând bilanțul întregului proces de aderare și stabilind planificarea pentru anul următor, inclusiv în ceea ce privește deschiderea și închiderea capitolelor și posibilele măsuri corective.
În cazul Albaniei și al Macedoniei de Nord, Comisia așteaptă cu interes primele conferințe interguvernamentale care urmează să fie convocate de îndată ce Consiliul va adopta cadrele de negociere. Comisia a confirmat că s-au înregistrat noi progrese în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor în Albania și Macedonia de Nord. Albania a realizat deja progrese decisive și se apropie de îndeplinirea condițiilor stabilite de Consiliu în perspectiva primei conferințe interguvernamentale.
Bosnia și Herțegovina mai trebuie să abordeze 14 priorități-cheie din avizul Comisiei referitor la cererea sa de aderare la UE, măsurile luate în acest sens nefiind încă suficiente. În ceea ce privește Kosovo, s-au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește reformele legate de UE și este important ca autoritățile kosovare să depună eforturi mai energice pentru a avansa pe calea europeană, inclusiv prin punerea în aplicare a Acordului de stabilizare și de asociere.
Tot astăzi, Comisia a adoptat un plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest . Acest plan cuprinzător urmărește să stimuleze redresarea pe termen lung a regiunii, să sprijine tranziția ecologică și digitală, să încurajeze cooperarea economică regională, să impulsioneze creșterea economică și să susțină reformele necesare pentru a avansa pe calea către UE.
Turcia
Turcia rămâne un partener-cheie al Uniunii Europene, deși a continuat să se îndepărteze de aceasta, prezentând regrese grave în ceea ce privește democrația, statul de drept, drepturile fundamentale și independența sistemului judiciar. După cum a remarcat Consiliul în 2018 și 2019, negocierile de aderare cu Turcia au ajuns efectiv într-un impas și nu se mai poate avea în vedere deschiderea sau închiderea altor capitole. Raportul prezentat astăzi confirmă că situația care a condus la această evaluare persistă, deși guvernul a afirmat în repetate rânduri că se angajează să îndeplinească obiectivul aderării la UE. Dialogul și cooperarea cu Turcia au continuat, în special în ceea ce privește abordarea provocărilor legate de migrație, în pofida preocupărilor suscitate de evenimentele de la frontiera greco-turcă din martie 2020. Rapoartele evidențiază, de asemenea, modul în care politica externă a Turciei s-a opus din ce în ce mai des priorităților UE din cadrul politicii externe și de securitate comune.
Etapele următoare
Consiliului îi revine acum sarcina de a evalua recomandările Comisiei și de a lua decizii cu privire la pașii următori.
Context
Procesul de extindere
Actuala agendă de extindere cuprinde partenerii din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început cu Muntenegru (2012), Serbia (2014) și Turcia (2005). În martie 2020, statele membre au convenit să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.
Procesul de aderare la UE se bazează în continuare pe criterii stabilite, pe o condiționalitate echitabilă și riguroasă și pe principiul meritelor proprii. Aderarea la UE necesită punerea în aplicare a unor reforme complexe într-un mediu problematic; acest obiectiv poate fi atins numai pe termen lung. Pentru ca procesul să avanseze, este prioritar ca țările candidate să obțină mai rapid rezultate reale și durabile cu privire la anumite aspecte-cheie: statul de drept, reforma justiției, lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, securitatea, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice, precum și dezvoltarea economică și competitivitatea.
Și în ceea ce privește reconcilierea, relațiile de bună vecinătate și cooperarea regională, este deosebit de important să se realizeze noi progrese.
La elaborarea rapoartelor din pachetul de extindere din acest an s-a ținut seama și de propunerile din cadrul abordării consolidate a procesului de aderare. Evaluările referitoare la țările partenere și recomandările adresate acestora, în special orientările prospective referitoare la prioritățile specifice de reformă, sunt încă și mai clare și precise. Rapoartele asigură un grad sporit de transparență, inclusiv în ceea ce privește situația actuală a negocierilor de aderare și măsura în care sunt puse în aplicare reformele fundamentale. Se oferă analize comparative ale performanței cu privire la elementele fundamentale, precum și indici externi care vin în completarea evaluărilor Comisiei. S-au solicitat contribuții mai substanțiale din partea statelor membre, care au fost consultate în cursul acestui proces și au furnizat informații și expertiză, inclusiv prin intermediul ambasadelor lor din țările respective. Rapoartele includ, de asemenea, evaluări ale angajamentului politic al autorităților publice față de obiectivul strategic al aderării la UE.
Pentru mai multe informații
Pentru constatările și recomandările detaliate privind fiecare țară parteneră, a se vedea:
Albania: NOTĂ DE INFORMARE ; raport; grafic informativ
Bosnia și Herțegovina: NOTĂ DE INFORMARE ; raport; grafic informativ
Kosovo: NOTĂ DE INFORMARE ; raport; grafic informativ
Muntenegru: NOTĂ DE INFORMARE ; raport; grafic informativ
Macedonia de Nord: NOTĂ DE INFORMARE ; raport; grafic informativ
Serbia: NOTĂ DE INFORMARE ; raport; grafic informativ
Turcia: NOTĂ DE INFORMARE ; raport; grafic informativ
Pentru informații cu caracter mai general:
Comunicarea Comisiei Europene din februarie 2020 intitulată „Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă de aderare la UE pentru Balcanii de Vest ”
Fișă informativă – Procesul de aderare la UE a țărilor din Balcanii de Vest
Fișă informativă - Angajamentul UE în Balcanii de Vest
Date de contact pentru presă
Ana PISONERO-HERNANDEZ
Telefon +32 2 295 43 20
Adresă Ana [dot] PISONERO-HERNANDEZec [dot] europa [dot] eu (Ana[dot]PISONERO-HERNANDEZ[at]ec[dot]europa[dot]eu)
Zoï MULETIER
Telefon +32 2 299 43 06
Adresă Zoi [dot] MULETIERec [dot] europa [dot] eu (Zoi[dot]MULETIER[at]ec[dot]europa[dot]eu)
Detalii
- Data publicării
- 6 octombrie 2020