Raport de analiză prospectivă strategică (2023): durabilitatea și bunăstarea, în centrul autonomiei strategice deschise a Europei

Astăzi, 6 iulie, Comisia Europeană a prezentat raportul de analiză prospectivă strategică (2023), care examinează modalitățile prin care durabilitatea și bunăstarea cetățenilor pot deveni elemente centrale ale autonomiei strategice deschise a Europei și sugerează zece acțiuni concrete pentru atingerea acestui obiectiv.

UE s-a angajat într-o tranziție profundă și ambițioasă pentru a atinge neutralitatea climatică și durabilitatea în următoarele decenii. Această tranziție către durabilitate va fi esențială pentru consolidarea autonomiei strategice deschise a UE, pentru asigurarea competitivității sale pe termen lung, pentru menținerea modelului său de economie socială de piață și pentru consolidarea poziției sale de lider mondial în noua economie cu zero emisii nete. Pentru a reuși, UE va trebui să abordeze mai multe provocări și să facă alegeri care vor afecta societățile și economiile noastre într-un ritm și la un nivel fără precedent.

Raportul din 2023 oferă o imagine de ansamblu asupra provocărilor cu care ne confruntăm și propune zece domenii de acțiune pentru realizarea unei tranziții reușite. Pentru ca factorii de decizie să dispună de indicatori economici care iau în considerare și bunăstarea, Comisia propune ajustarea produsului intern brut (PIB) pentru a ține seama de diferiți factori, cum ar fi sănătatea și mediul.

Această abordare va consolida autonomia strategică deschisă a UE și poziția sa mondială pe calea către o economie rezilientă, neutră din punct de vedere climatic.

Depășirea principalelor provocări sociale și economice

Pe măsură ce trece prin tranziția către durabilitate – care include atât durabilitatea economică, cât și cea socială – UE se confruntă cu mai multe provocări. De exemplu:

• schimbările geopolitice în continuă evoluție modelează opinia publică și modul în care acționează guvernele din întreaga lume, aducând noi provocări în ceea ce privește cooperarea internațională cu privire la chestiuni globale, cum ar fi schimbările climatice sau tranziția energetică;
• necesitatea unui nou model economic, axat pe bunăstarea cetățenilor și pe natură, decuplând creșterea economică de utilizarea resurselor și trecând la o producție și un consum mai durabile. Până la 75 % din întreprinderile din zona euro depind în mare măsură de resursele naturale - componentele economice, sociale și de mediu ale durabilității sunt interdependente;
• cererea tot mai mare de competențe adecvate pentru un viitor durabil: disponibilitatea lucrătorilor cu competențe tehnice și non-tehnice adecvate va fi esențială pentru competitivitatea UE - în prezent, 85 % din întreprinderile din UE nu dispun de personalul calificat pentru a parcurge dubla tranziție verde și digitală;
• tranziția către durabilitate necesită investiții fără precedent: realizarea acestui obiectiv va depinde de asigurarea unei finanțări suficiente atât din sectorul public, cât și din cel privat.

Zece domenii de acțiune

Raportul de astăzi identifică zece domenii în care răspunsul nostru în materie de politici este necesar pentru a ne asigura că tranziția către durabilitate rămâne axată pe bunăstarea cetățenilor și a societății.

1. Asigurarea unui nou contract social european, cu noi politici de protecție socială și cu accent pe servicii sociale de înaltă calitate.
2. Aprofundarea pieței unice pentru a promova o economie rezilientă, neutră din punct de vedere climatic, cu accent pe autonomia strategică deschisă și pe securitatea economică.
3. Creșterea ofertei UE pe scena mondială pentru a consolida cooperarea cu parteneri-cheie.
4. Sprijinirea evoluției producției și a consumului către durabilitate, orientând reglementarea și promovând un stil de viață echilibrat.
5. Trecerea la o „Europă a investițiilor” prin acțiuni publice de catalizare a fluxurilor financiare pentru tranziții.
6. Adaptarea bugetelor publice la sustenabilitate prin cadre fiscale și cheltuieli publice eficiente.
7. Reorientarea în continuare a indicatorilor politici și economici către o bunăstare durabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv prin ajustarea PIB-ului în funcție de diferiți factori.
8. Asigurarea faptului că toți cetățenii europeni pot contribui la tranziție prin creșterea participării pe piața forței de muncă și prin axarea pe competențele viitoare.
9. Consolidarea democrației, echitatea generațională aflându-se în centrul procesului de elaborare a politicilor, pentru a consolida sprijinul pentru tranziții.
10. Integrarea componentei „prevenție civilă” în cadrul protecției civile prin consolidarea setului de instrumente al UE în materie de pregătire și răspuns.

Etapele următoare

Raportul de analiză prospectivă din 2023 va fi prezentat statelor membre ale UE în cadrul Consiliului Afaceri Generale din 10 iulie. Împreună cu lucrările privind analiza prospectivă întreprinse de președinția spaniolă a Consiliului UE, se preconizează, de asemenea, că raportul Comisiei va sta la baza discuțiilor liderilor din cadrul Consiliului European informal de la Granada din octombrie 2023.

În noiembrie 2023, Comisia va organiza, împreună cu Parlamentul European, conferința anuală a Sistemului european de strategie și analiză politică (ESPAS). Aceasta va fi o ocazie de a testa și de a discuta principalele concluzii ale raportului pentru 2024 privind tendințele globale interinstituționale, elaborat în comun de instituțiile UE, și de a reflecta asupra căii de urmat.

Context

Analiza prospectivă strategică sprijină Comisia de-a lungul parcursului său ambițios și orientat spre viitor către realizarea celor șase obiective emblematice ale președintei von der Leyen. Începând din 2020, sunt pregătite rapoarte anuale de analiză prospectivă strategică pentru a orienta prioritățile Comisiei definite în programul de lucru și în programarea multianuală.

Raportul din acest an se bazează pe edițiile anterioare, care s-au axat pe reziliență ca o nouă busolă pentru elaborarea politicilor UE (2020), pe autonomia strategică deschisă a UE (2021) și pe conexiunea între tranziția verde și cea digitală (2022).

Analiza prezentată în raportul de analiză prospectivă strategică din 2023 se bazează pe un exercițiu de analiză prospectivă transsectorial, coordonat de experți din cadrul Centrului Comun de Cercetare, completat de consultări ample cu statele membre, cu alte instituții ale UE în cadrul Sistemului european de evaluare a strategiilor și a politicilor (ESPAS), precum și cu cetățenii, prin intermediul unei cereri de contribuții publicate pe site-ul „Exprimați-vă părerea!”. Rezultatele exercițiului de analiză prospectivă sunt prezentate într-un raport din seria „Science for Policy” a Centrului Comun de Cercetare, intitulat „Către o Europă echitabilă și durabilă în 2050: opțiuni sociale și economice în tranzițiile către durabilitate”.

Informații suplimentare

Raportul de analiză prospectivă strategică din 2023: durabilitatea și bunăstarea cetățenilor, în centrul autonomiei strategice deschise a Europei

Pagina web a raportului de analiză prospectivă strategică din 2023

Întrebări și răspunsuri privind raportul de analiză prospectivă strategică din 2023

Fișă informativă

Site-ul privind analiza prospectivă strategică

Raportul științific al JRC în sprijinul elaborării politicilor: „Către o Europă echitabilă și durabilă în 2050: opțiuni sociale și economice în tranzițiile către durabilitate”