Acest articol este cea de-a patra actualizare dintr-o serie care urmărește și analizează schimbările din spațiul informațional rus în urma legilor referitoare la cenzură, intrate în vigoare în martie 2022. A se vedea mai jos actualizările noastre anterioare din 5 martie, 8 martie și 26 martie 2022 [aici].
În urmă cu un an, la scurt timp după lansarea de către Rusia a agresiunii la scară largă împotriva Ucrainei, parlamentul rus a aprobat rapid o cenzură de amploare sub forma unui nou alineat adăugat la Codul penal. Articolul 207.3 stipulează până la 15 ani de închisoare pentru „răspândirea de informații false despre forțele armate sau oficialii ruși”. Noul articol vine în urma instrucțiunilor de la 24 februarie, prima zi a războiului la scară largă, când agenția rusească de supraveghere a mass-media, Roskomnadzor, a ordonat canalelor mediatice din Rusia să relateze numai informațiile oficiale de la organismele de stat.
Am prezentat consecințele inițiale în 2022: canale mediatice închise, platforme interzise, plecări ale jurnaliștilor, procese etc. A se vedea alte articole aici și aici.
Noile adăugiri la Codul penal și Codul administrativ din Rusia au completat cadrul juridic represiv. Acestea includ noul articol 275.1 din Codul penal care definește pedepsele pentru „cooperarea confidențială” cu străinii, echivalând acum cu trădarea, și noul articol 20.3.3 din Codul administrativ care stipulează o amendă administrativă de până la 100 000 de ruble pentru persoanele fizice care răspândesc informații false, o sumă aproximativ egală cu două salarii medii lunare în Rusia.
După un an: din rău în mai rău
Chiar și înainte de invazia din 24 februarie, situația mass-mediei independente din Rusia era foarte dificilă, cu etichetări precum „agent străin” sau „organizație indezirabilă” aplicate jurnaliștilor profesioniști și publicațiilor obișnuite. Atacurile și chiar uciderea unor jurnaliști marcanți, slab anchetate, au contribuit și ele la o atmosferă înfiorătoare.
După 12 luni, situația s-a înrăutățit și mai mult. De exemplu:
- Peisajul mediatic din Rusia s-a schimbat fundamental și este dominat acum de ordinele Kremlinului. A se vedea aici sintezele noastre săptămânale cu privire la dezinformare.
- Mass-media independentă și jurnaliștii ruși independenți au părăsit Rusia în număr mare.
- ONG-uri puternice, precum Memorial și Centrul Saharov, au fost închise sau lichidate prin hotărâri judecătorești. Anterior, acestea au documentat cazuri de represiune sau de încălcare a drepturilor omului și a libertății de exprimare.
- Sistemul judiciar a trecut în modul de represiune. Au fost intentate până acum peste 6 000 de procese administrative sau penale pentru „discreditarea forțelor armate”, potrivit observatorului independent Mediazona.
- Cu cât o persoană este mai cunoscută – de pildă, are mai mulți urmăritori pe platformele de comunicare socială – cu atât pedeapsa este mai aspră. Pedepsele variază de la amenzi până la muncă corecțională și mai mulți ani de detenție. A se vedea aici o listă cu cele mai recente cazuri.
- Ștacheta a fost stabilită jos pentru „răspândirea de informații false” despre armata, oficialii sau forțele de securitate ruse, după cum o demonstrează exemplele de mai jos.
Tot ceea ce nu provine din „surse oficiale”, cum ar fi Ministerul Apărării, canalele mediatice de stat sau serviciile de informare ruse, este considerat tot mai mult „fals”. Potrivit Mediazona, așa-zisele neadevăruri pot include critici cum ar fi numirea trupelor rusești din Ucraina „ocupanți”, criticarea bombardării țintelor civile sau simpla relatare a atrocităților comise de forțele rusești în locuri precum Bucha. O redistribuire sau un comentariu pe platformele de comunicare socială este de ajuns pentru a primi o pedeapsă sau o amendă administrativă însemnată. Dacă se repetă, un contravenient poate fi învinuit ca infractor.
Exemple recente care ilustrează această tendință
La sfârșitul anului 2022, politicianul din opoziție Ilia Yașin a primit o pedeapsă de opt ani și jumătate cu închisoarea pentru postarea de informații despre forțele rusești care au ucis civili în Bucha. În iulie 2022, politicianul moscovit local Alexei Gorinov a fost condamnat la șapte ani de închisoare într-un caz similar.
Autoritățile l-au acuzat pe politicianul din opoziție și activistul Vladimir Kara-Murza de înaltă trădare (faptă pasibilă de până la 24 de ani de închisoare) pentru că, într-un discurs susținut anul trecut în Arizona, a criticat forțele rusești care au bombardat școli și spitale din Ucraina.
La 1 martie, Dimitri Ivanov, un student la Universitatea de Stat din Moscova (MGU), a fost condamnat la opt ani și jumătate de închisoare pentru administrarea unui site web denumit „MGU protestează”, unde oamenii puteau posta remarci personale despre război. Site-ul Telegram are circa 9 000 de abonați.
La 6 martie, Ruslan Gannev, un dezvoltator web din Tatarstan, a fost condamnat la zece luni de muncă corecțională și a fost amendat cu 10 % din salariu pentru două postări pe platformele de comunicare socială rusești, în care punea sub semnul întrebării retragerea forțelor rusești din Kiev și numărul pierderilor suferite în luptă.
Tot la 6 martie, Andrei Novașov, un jurnalist din Kuzbass, Siberia, a fost condamnat la opt luni de muncă corecțională pentru postări pe platformele de comunicare socială rusești, în care numea forțele rusești din Ucraina „ocupanți” și critica vizarea infrastructurii civile.
La 3 martie, Igor Korotkov, dintr-un sat din regiunea Krasnodar, a fost amendat cu 800 000 de ruble pentru că a postat pe WhatsApp un link către canalul de YouTube Navalny Live, una dintre puținele platforme non-rusești/chinezești permise încă în Rusia. Amenda este aproximativ egală cu venitul mediu pe doi ani într-o astfel de zonă rurală.
Hotărârile includ și procese intentate în lipsă. Exemple recente
La 6 februarie: Binecunoscuta jurnalistă și bloggeriță Veronika Beloțerkovskaia, care locuiește în Franța, a fost condamnată în lipsă la nouă ani de închisoare. Acțiunea împotriva ei a fost intentată anul trecut în martie, când a postat critici despre forțele rusești care au omorât copii, au bombardat o maternitate din Mariupol și au ucis civili în Bucha.
La 1 februarie, o instanță din Moscova l-a condamnat pe jurnalistul Alexander Nevzorov în lipsă la opt ani de închisoare pentru discreditarea forțelor armate.
Și mai sunt peste 6 000 de cazuri pe rol numai până la începutul lunii martie 2023…
Actualizare din 26 martie 2022
Tendința de blocare a site-urilor web s-a intensificat semnificativ. Există două tendințe generale: blocarea serviciilor și cenzurarea completă a conținutului informațional. Blocarea canalelor mediatice străine afectează în prezent site-urile televiziunilor BBC, Deutsche Welle, RFE/RL și Euronews, în timp ce canalele de știri CNN, ABC și CBS au fost suspendate, alături de canale independente mai puțin cunoscute. Jurnaliștii independenți fug din țară, dat fiind că nerespectarea regulilor cenzurii poate atrage pedeapsa cu închisoarea. Este vizat oricine se opune așa-numitei „operațiuni militare speciale” sau diseminează „falsuri” despre acțiunile forțelor militare sau ale organismelor de stat rusești în afara teritoriului Federației Ruse.
Duma de Stat a Rusiei a aprobat o legislație care îi pedepsește cu amenzi și închisoare (până la 15 ani pentru unele fapte) pe cei care publică „cu bună știință informații false” despre acțiunile din străinătate ale agențiilor guvernamentale rusești, întreprinse „în interesul Rusiei, al cetățenilor săi și al păcii și securității internaționale”. Aceasta vine să completeze legea din 4 martie cu privire la pedepse similare pentru diseminarea de informații false despre armata rusă.
Serghei Klokov, un angajat al Direcției Generale din cadrul Ministerului de Interne de la Moscova, a devenit prima persoană cunoscută ca fiind arestată pentru presupusa diseminare de informații „false” despre armata rusă, aparent într-o conversație telefonică. Nu a existat o hotărâre judecătorească care să autorizeze ascultarea conversațiilor lui Klokov.
S-au interzis operațiunile platformelor companiei Meta în Rusia din motive care țin de desfășurarea de „activități extremiste”. Interdicția vizează cele mai populare două rețele de socializare din Rusia: Facebook și Instagram. Nu este vizată și aplicația de mesagerie WhatsApp.
Google și platforma sa YouTube rămân, dar probabil nu pentru mult timp. La 18 martie, autoritatea de reglementare în domeniul mass-media din Rusia, Roskomnadzor, a solicitat Google să oprească răspândirea de videoclipuri pe platforma sa YouTube, despre care spune că „amenință cetățenii ruși”.
Mai multe VPN-uri sunt blocate. Rușii obișnuiau să descarce, în medie, 16 000 de aplicații VPN zilnic. La 9 martie, aceștia descărcaseră 700 000. Iar aceasta a fost înaintea luării deciziei de blocare a Instagram. În decurs de 10 zile, între 24 februarie și 5 martie, principalele 10 aplicații VPN din App Store și Google Play au înregistrat peste 4,6 milioane de descărcări noi.
La 4 martie, parlamentul rus a adoptat în unanimitate și în timp record o lege „cu privire la responsabilitatea pentru falsuri despre forțele rusești”. Aceasta prevede pedepsirea draconică a oricui îndrăznește să exprime critici sau să pună sub semnul întrebării războiul lui Putin în Ucraina. Începând din 5 martie, legea acoperă și criticile la adresa Rosgvardija, puternica gardă națională a lui Putin alcătuită din 300 000 de oameni, o parte acționând în prezent în zonele ocupate din Ucraina.
Cetățenii acuzați în temeiul acestei legi riscă amenzi de până la 1,5 milioane de ruble (între 10 000 și 13 000 EUR, în funcție de cursul de schimb) și până la 15 ani de închisoare sau într-un lagăr de muncă pentru criticarea războiului sau răspândirea a ceea ce autoritățile consideră informații „false”, adică orice se abate de la poziția oficială a guvernului.
Legea se aplică tuturor rezidenților din Rusia, atât ruși, cât și resortisanți străini.
În Rusia, această legislație deschide calea către o cenzură și o autocenzură aproape nelimitate. Firește că va reduce și mai mult la tăcere vocile dizidente din Rusia și constituie cea mai aspră represiune împotriva mass-media și a platformelor de comunicare socială din Rusia post-sovietică.
Scoaterea din emisie și din rețea și dizolvarea de către acționarul Gazprom
Tendințele ca urmare a acestei legi sunt deja vizibile. Eliminarea conținutului web al ultimului post de radio liber, renumitul și echilibratul post de radio „Ecoul Moscovei”, s-a făcut sub amenințarea cu pedepse grele. Postul fusese scos din emisie cu câteva zile în urmă de agenția de stat pentru supravegherea mass-media din Rusia, Roskomnadzor. Deținătorul participației majoritare, Gazprom Media (da, compania de gaz de stat Gazprom) a decis să închidă societatea într-o acțiune vădită de lichidare politică.
Nu mai putem face trimitere printr-un link la declarația de protest a lui Alexei Venediktov, redactorul-șef al postului „Ecoul Moscovei”.
Actualizare (8 martie): Pentru a pune sare pe rană: frecvența FM a postului de radio „Ecoul Moscovei”, acum închis și dizolvat, va fi preluată de radio Sputnik aparținând RT / Russia Today, începând cu 9 martie. Imaginați-vă, postul de radio „Ecoul Moscovei”, care s-a deschis la 22 august 1990 și, un an mai târziu, adică în august 1991, a reușit să continue să transmită, în pofida tentativelor puciștilor sovietici duri de a-l bloca.
Actualizare (26 martie): La 22 martie, Venediktov a relatat că în fața ușii sale a fost lăsat un cap de porc împreună cu un abțibild cu emblema Ucrainei și cuvântul „Judensau”.
Autocenzura
Novaya Gazeta, ziarul care a câștigat Premiul Nobel pentru Pace în 2021 alături de redactorul său șef, Dimitri Muratov, a publicat un mesaj prin care a informat cititorii că va elimina toate materialele referitoare la războiul din Ucraina de pe site-ul său și de pe conturile sale de pe platformele de comunicare socială, pentru a-și proteja personalul. În publicațiile sale anterioare, Novaya Gazeta a relatat despre război și nu a ezitat să folosească termeni precum invazie, război, bombardamente, victime etc. Site-ul web al Novaya Gazeta încă era accesibil din Rusia la 4 martie.
Platformele de comunicare socială, institutele de sondare a opiniei publice, mass-media străină, persoanele obișnuite; nu trebuie să scape nimeni!
De ani de zile, platformele de comunicare socială și serviciile de agregare de știri cu doar câteva mii de utilizatori regulați au fost considerate mass-media din punct de vedere legal în Rusia. Prin urmare, urmând logica legii, platformele vor trebui să monitorizeze postările și să elimine conținut sau să se confrunte cu pedepse.
Institutele de sondare a opiniei care publică studii cu întrebări care pot fi considerate ca sugerând critici la adresa războiului din Ucraina intră, de asemenea, sub incidența legii.
Rămâne de văzut cum va fi afectată mass-media și jurnaliștii străini care își desfășoară activitatea în Rusia. În principiu, legea nu are limitări și, prin urmare, se aplică oricărei persoane aflate pe teritoriul Rusiei sau în jurisdicția sa. Există deja exemple de corespondenți străini, precum cei ai Le Monde, care își limitează postările pe Twitter atunci când se află în Rusia, sau BBC, care a suspendat activitatea jurnaliștilor săi în Rusia.
Actualizare (7 martie): Principalele canale mediatice independente care își desfășoară activitatea în Rusia, atât rusești, cât și străine, au fost blocate, parțial sau total, și-au retras personalul sau și-au redus/întrerupt operațiunile ca urmare a noii legi.
Într-o mișcare paralelă, la 4 și 5 martie, Roskomnadzor a blocat Facebook, iar ulterior, și Twitter pentru utilizatorii din Rusia. Această măsură va afecta milioane de utilizatori, deoarece Facebook este platforma dominantă în Rusia. Și Twitter este o platformă populară în rândul comunităților de afaceri.
Totodată, la 4 martie, Putin tocmai a semnat o nouă lege „cu privire la străinii care încalcă drepturile fundamentale ale rușilor”. Se pare că Kremlinul „aruncă” virtual cu legi și reglementări în toate direcțiile.
Toate aceste legi draconice trimit un semnal clar: nu va fi tolerată nicio dizidență cu privire la războiul neprovocat și nejustificat al lui Putin în Ucraina.
O scurtă întrebare…
Puțini poate că ar îndrăzni acum să îi întrebe pe Putin și pe cei de la Kremlin: – de ce o presupusă „operațiune limitată de protejare a Donbasului” a dus la cea mai dură cenzură și limitare a libertăților personale din istoria Rusiei moderne?
De ce? Potrivit sondajului din 4 martie efectuat de institutul de sondare a opiniei publice VTsIOM* (din epoca sovietică, încă afiliat Kremlinului), 70 % dintre ruși îl susțin pe Putin și 74 % îi aprobă activitatea. De ce nu li se permite să își exprime această bucurie pe Facebook?
…și Constituția Rusiei…?
Haideți să încheiem cu un citat din Constituția Rusiei, articolul 29.
Fiecare individ are dreptul la libertate de gândire și de exprimare.
Sunt interzise propaganda sau campaniile care incită la ură și conflicte sociale, rasiale, naționale sau religioase. Este interzisă propaganda care susține superioritatea socială, rasială, națională, religioasă sau lingvistică.
Nimeni nu poate fi constrâns să își exprime opiniile sau convingerile sau să renunțe la ele.
Fiecare individ are dreptul să caute, să obțină, să transfere, să producă și să disemineze informații prin orice mijloace legale. Lista informațiilor care constituie secrete de stat este stabilită de legislația federală.
Libertatea mass-mediei este garantată. Cenzura este interzisă.
A se vedea declarația Înaltului Reprezentant al UE, Josep Borrell, aici.
*VTsIOM își are originea în departamentul de cercetare al fostului Minister al Afacerilor Sociale din URRS.
Detalii
- Data publicării
- 10 martie 2023