Din 2008, celebrările de Ziua Victoriei care marchează înfrângerea Germaniei naziste se desfășoară anual și s-au transformat în ceea ce unii dintre observatorii opoziției ruse numesc „Nebunia victoriei” (победобесие). Amploarea și intensitatea proslăvirii celui de-Al Doilea Război Mondial și a Kremlinului ca apărător etern împotriva „nazismului” au devenit fără precedent. Însă nu a fost întotdeauna așa.
Patru parade în epoca sovietică
În Uniunea Sovietică, comemorarea publică a Zilei Victoriei era limitată, mai ales înainte de 1965. Pe 9 mai 1945, înfrângerea Germaniei naziste a fost comemorată cu un mare foc de artificii la Moscova, iar pe 24 iunie 1945, a avut loc o Paradă a Victoriei istorică în Piața Roșie. În 1945, ziua de 9 Mai a fost declarată sărbătoare publică în URSS, dar și-a păstrat acest statut numai până în 1947. Imediat după război, se pare că autoritățile sovietice și populația au considerat că nu sunt multe de sărbătorit pe 9 Mai. Victoria a fost obținută, dar cu un preț teribil și catastrofal. Poporul sovietic, mai ales cel din zonele vestice, inclusiv din Ucraina și Belarus, a plătit acest război cu zeci de milioane de victime, distrugeri enorme și suferință. În acest context, 9 mai a fost o zi lucrătoare obișnuită până în 1965.
În primele două decenii de după război, nu au existat celebrări publice de mare amploare de Ziua Victoriei. Parada a avut loc o singură dată, în 1945. Sloganul „O putem repeta” scandat în prezent de liderii ruși ar fi părut barbar și inacceptabil, întrucât societatea s-a aflat ani de zile într-o stare profundă de șoc postbelic.
Perioada Brejnev
În 1965, liderul sovietic de atunci, Leonid Brejnev, a declarat Ziua Victoriei drept sărbătoare publică. Pe 9 mai 1965, a organizat a doua Paradă a Victoriei în Piața Roșie din Moscova. Din câte se pare, autoritățile sovietice au decis să dea un imbold „patriotismului” și să manifeste gloria sovietică utilizând victoria asupra nazismului. A durat astfel două decenii pentru ca URSS să se împace cu catastrofa enormă reprezentată de Al Doilea Război Mondial. Din 1965, Ziua Victoriei a fost celebrată din ce în ce mai mult ca o zi de sărbătoare „veselă”.
În ceea ce privește Paradele Victoriei din Piața Roșie, au existat doar patru parade militare în epoca sovietică: în 1945, 1965, 1985 și 1990. O paradă militară pentru a comemora Ziua Victoriei era ceva foarte rar și neobișnuit. Această zi era sărbătorită în principal prin parade civile, focuri de artificii, evenimente comemorative și întâlniri cu veteranii.
Ziua Revoluției din Octombrie
Este important să ne aducem aminte că, în întreaga istorie a URSS-ului începând din 1918, principala sărbătoare politică sovietică a fost aniversarea Revoluției din Octombrie, marcată pe 7 noiembrie. În această zi, în fiecare an, URSS organiza principala sa paradă militară în Piața Roșie și își etala puterea militară ca parte integrantă a culturii sovietice. Principalul mesaj nu se concentra pe ziua de 9 Mai, ci se referea la răspândirea comunismului și la iminența revoluției mondiale.
Putin și „nebunia victoriei”
Vladimir Putin a ajuns la putere în anul 2000. Începând cu 2007-2008, sărbătorirea de către ruși a Zilei Victoriei a suferit o schimbare substanțială. Putin, care a lansat o provocare geopolitică deschisă cu discursul său notoriu de la München din 2007, înfruntând ceea ce el vedea ca „dominația occidentală”, a hotărât să folosească Ziua Victoriei ca un element-cheie al propagandei interne. Aceasta trebuia să stimuleze „patriotismul”, să preamărească armata rusă și să mobilizeze publicul în fața „amenințării” occidentale la adresa Rusiei.
Din 2008, schimbări fundamentale sub conducerea lui Putin
Sub conducerea lui Putin, au apărut mai multe schimbări fundamentale în celebrările de Ziua Victoriei:
Înainte de 2008, Ziua Victoriei era, în esență, un omagiu adus victimelor și veteranilor celui de-Al Doilea Război Mondial. În această zi, societatea comemora toate atrocitățile războiului și eroismul supraviețuitorilor săi, care împărtășeau amintiri teribile, cu mesajul că astfel de evenimente nu ar trebui să se repete niciodată.
După 2008 – și după războiul Rusiei împotriva Georgiei din luna august a acelui an – ideea din spatele celebrărilor Zilei Victoriei s-a transformat din „Niciodată” în „O putem repeta”. Sub conducerea lui Putin, această zi s-a transformat într-un ritual agresiv de promovare a puterii militare rusești, a voinței Kremlinului de a folosi forța militară împotriva adversarilor săi și într-o zi de proslăvire a războiului însuși cu toate atrocitățile sale.
Ritualuri noi
Din 2008, paradele de Ziua Victoriei au fost organizate anual, iar cantitatea de echipamente militare expuse a crescut considerabil. În plus, și forțele aeriene rusești au început să participe la parada de la Moscova. Chiar și în perioada sovietică, zborurile avioanelor de luptă deasupra capitalei rusești erau extrem de rare. Tot după 2008, autoritățile ruse au inventat noi ritualuri de Ziua Victoriei, neutilizate în epoca sovietică, cel puțin nu la o scară atât de largă. În primul rând, Putin a înlocuit vechile simboluri sovietice (steagul roșu) cu panglica portocalie și neagră a Sf. Gheorghe, care a devenit principala emblemă a „Zilei Victoriei” sub Putin, în timp ce steagul roșu a devenit secundar.
Pe măsură ce veteranii au decedat cu timpul, au existat încercări de reinventare și revitalizare a zilei de 9 Mai. De asemenea, autoritățile ruse au început să organizeze marșuri publice uriașe ale așa-numitului „Regiment Nemuritor”, în care ruși obișnuiți mărșăluiau cu fotografii ale bunicilor lor care au participat la Al Doilea Război Mondial. Inițial, a fost o inițiativă a maselor pe care Kremlinul și-a însușit-o ulterior. Aceste marșuri ale „Regimentului Nemuritor” au reunit milioane de ruși obișnuiți. Au devenit cele mai mari demonstrații publice din istoria recentă a Rusiei. Mulți oameni au mărșăluit din proprie inițiativă, dar numeroși studenți și elevi au relatat că au fost mobilizați pentru a îngroșa rândurile paradelor și pentru a afișa fotografii necunoscute lor, dar care le-au fost înmânate de organizatori.
Anul acesta, în 2023, parada la scară largă a Regimentului Nemuritor a fost anulată pe 18 aprilie, dar a fost înlocuită cu apeluri ca oamenii să se alăture paradelor virtuale online. S-ar putea ca autoritățile să se teamă ca parada să nu devină un simbol al disidenței dacă oamenii ar afișa fotografii cu cei dragi uciși în „operațiunea militară specială”, ale cărei cifre oficiale privind victimele sunt raportate rar și menținute la un nivel nerealist de jos.
Occidentul devine inamicul
Principalul slogan al Zilei Victoriei în viziunea lui Putin este „O putem repeta”. În paralel, importanța sprijinului material primit de la aliații occidentali între 1941 și 1945 a fost minimalizată din ce în ce mai mult. De la recunoașterea de către Stalin și Hrușciov a faptului că „…fără mașinile pe care le-am primit prin Legea de împrumut și închiriere, am fi pierdut războiul” la afirmații potrivit cărora această lege „nu a jucat un rol decisiv”. Această poziție pare să fie preluată de majoritatea populației.
În prezent, principalul inamic este clar – Occidentul „fascist/nazist” din zilele noastre. Propaganda lui Putin încă promovează mesajul că Rusia nu se teme să „repete” un război teribil cu zeci de milioane de victime și pierderi și distrugeri colosale, numai pentru a-și etala „măreția” și „gloria.”
Această tendință s-a accelerat în anii 2010 și s-a accentuat odată cu invadarea și anexarea ilegală a Crimeei în 2014. La 9 mai 2022, la câteva luni de la declanșarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, Putin a dedicat aproape întreg discursul său criticării aspre a Occidentului și apărării invaziei în Ucraina.
2022: mai puține echipamente militare
Anul 2022 a marcat o schimbare cantitativă și calitativă a echipamentelor militare etalate cu ocazia paradelor militare de Ziua Victoriei. De exemplu, avioanele de luptă nu au defilat din cauza „condițiilor meteorologice”, potrivit autorităților. Mulți piloți experimentați și multe avioane s-au pierdut însă în timpul operațiunilor din Ucraina. Rămâne de văzut câte avioane vor apărea la parada de anul acesta.
În 2023, chiar și fără „Regimentele Nemuritoare” care să umple străzile, pare să existe o certitudine: discursul și retorica lui Putin vor fi caustice. Dacă numărul de echipamente militare va fi mai mic decât anul trecut, cuvintele lui vor încerca să compenseze această lipsă. Incidentul recent cu dronele de deasupra Kremlinului pare doar să întărească adoptarea unui ton mai intransigent. Am văzut o avanpremieră la începutul anului, în timpul discursurilor sale ocazionate de evenimentele comemorative pentru Asediul Leningradului și Bătălia de la Stalingrad, când a numit aceste timpuri ca fiind o bătălie existențială pentru Rusia.
Detalii
- Data publicării
- 8 mai 2023