Planul de redresare pentru România
În ceea ce privește România, se preconizează o încetinire a creșterii PIB-ului real la 2,2 % în 2023, din cauza inflației ridicate care restrânge veniturile disponibile reale, a condițiilor financiare aspre și a cererii externe mai reduse, urmată de o accelerare treptată pe parcursul perioadei analizate în previziuni. Dată fiind inflația de bază persistentă (inflația IAPC, fără energie și alimente), se previzionează că scăderea inflației totale se va intensifica doar în 2024 și în 2025. Piața forței de muncă este preconizată să rămână restrânsă, în pofida unei creșteri mai slabe, ceea ce va menține creșterile salariale la un nivel ridicat. Deficitul public este proiectat la 6,3 % din PIB în 2023, urmând să scadă la 5,3 % în 2024 și la 5,1 % în 2025, datorită măsurilor de consolidare fiscală preconizate să fie implementate în ianuarie 2024. Ponderea datoriei publice în produsul intern brut este previzionată să atingă 50,5 % în 2025.
Mai multe informații și fișa de țară pentru România sunt disponibile aici.
CRONOLOGIE - Planul de redresare și reziliență al României
Mai multe informații despre Planul de Redresare și Reziliență al României sunt disponibile aici.
O hartă cu exemple de proiecte de succes este disponibilă aici.
La 15 decembrie 2023, Comisia a primit cereri de plată în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență din partea a trei state membre - Cipru, România și Slovacia.
Cea de a treia cerere de plată a României se ridică la 2 miliarde EUR sub formă de granturi și împrumuturi (fără prefinanțare) și se referă la un număr total de 68 de jaloane și 6 ținte. Această cerere de plată vizează reforme transformatoare și investiții importante în domenii precum eficiența energetică, reducerea riscului seismic, securitatea cibernetică, competențele digitale pentru serviciile publice, administrația fiscală, mobilitatea urbană, siguranța rutieră, reîmpădurirea, economia circulară, educația, transportul public urban și regional, infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice și infrastructura pentru biciclete. Planul global de redresare și reziliență al României va beneficia de o finanțare de 28,5 miliarde EUR (13,6 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi).
Mai multe informații sunt disponibile aici.
La 21 noiembrie 2023, Comisia a evaluat pozitiv planul de redresare și reziliență modificat al României, care include un capitol privind REPowerEU. Finanțarea oferită se ridică în prezent la 28,5 miliarde EUR (14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și 13,6 miliarde EUR sub formă de granturi), planul cuprinzând 66 de reforme și 111 investiții.
Capitolul privind REPowerEU prezentat de România constă în două reforme noi și șapte investiții menite să îndeplinească obiectivele planului REPowerEU de a face Europa independentă de combustibilii fosili provenind din Rusia cu mult înainte de 2030. Aceste măsuri urmăresc accelerarea producerii de energie verde, promovarea eficienței energetice a clădirilor, precum și recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul producerii de energie verde.
Mai multe informații sunt disponibile aici.
La 29 septembrie 2023, Comisia Europeană plătește cea de a doua tranșă de 2,76 miliarde EUR către România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență
Plata în cuantum de 2,76 miliarde EUR sub formă de granturi și de împrumuturi, a fost posibilă datorită îndeplinirii de către România a 49 de jaloane și de ținte legate de cea de a doua tranșă.
Mai multe informații sunt disponibile aici.
La 8 septembrie 2023, România a transmis Comisiei o cerere de modificare a planului său de redresare și reziliență, la care dorește, de asemenea, să adauge un capitol dedicat planului REPowerEU.
Capitolul privind REPowerEU propus de România acoperă două noi reforme și șase noi investiții, precum și o măsură consolidată care figura deja în plan. Reformele și investițiile din acest capitol sunt legate de sporirea producției de energie verde, de îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și de consolidarea competențelor forței de muncă din domeniul producției de energie verde.
Mai multe informații sunt disponibile aici.
La 27 iunie 2023, Comisia Europeană a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a unei părți din jaloanele și țintele legate de cea de-a doua cerere de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).
Mai multe informații sunt disponibile aici.
La 21 martie 2023, Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă a României în valoare de 103 milioane EUR (512 milioane RON) pentru sprijinirea construirii de instalații de stocare a energiei electrice. Această măsură va fi finanțată parțial prin Mecanismul de redresare și reziliență („MRR”), în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare și reziliență al României și a adoptării acestuia de către Consiliu.
Scopul acestei scheme este să sprijine investițiile în instalațiile de stocare a energiei electrice pe bază de baterii, permițând o integrare fără probleme a energiei din surse regenerabile eoliene și solare în sistemul energetic din România.
Mai multe informații sunt disponibile aici.
La 16 februarie 2023, Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, o schemă notificată de România în cuantum de 259 de milioane EUR, sumă pusă la dispoziție parțial prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență („MRR”); prin această schemă se urmărește să se sprijine investițiile în producția, asamblarea și reciclarea bateriilor și a celulelor și panourilor fotovoltaice. Schema are drept obiective sprijinirea dezvoltării regionale a României și promovarea obiectivelor strategice ale UE legate de tranziția verde.
Mai multe informații sunt disponibile aici.
La 16 decembrie 2022, Comisia Europeană a primit din partea României cea de a doua cerere de plată, în cuantum de 3,22 miliarde EUR, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
Cea de a doua cerere de plată adresată de România se referă la 51 de etape și ținte care cuprind mai multe reforme și investiții din următoarele domenii: piața energiei electrice, eficiența energetică a clădirilor, mobilitatea durabilă, digitalizarea, buna guvernanță, gestionarea apei, turismul și cultura, precum și sănătatea, fiscalitatea și pensiile, educația, justiția și combaterea corupției și, în fine, sprijinul pentru sectorul privat.
Mai multe informații sunt disponibile aici.
La 27 octombrie 2022, Comisia a efectuat prima plată în valoare de 2,6 miliarde EUR către România în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Plata a fost posibilă prin îndeplinirea de către România a celor 14 obiective de etapă aferente tranșei.
Acestea acoperă mai multe reforme care contribuie la tranziția digitală, precum și reforme în domeniile mobilității sustenabile, decarbonizării, auditului și controlului, educației și sănătății, precum și etapele preliminare ale reformei fiscale și ale reformei pensiilor.
Mai multe informații sunt disponibile aici.
La 15 septembrie 2022, Comisia Europeană a aprobat o evaluare preliminară pozitivă a primei cereri de plată a României în valoare de 2,6 miliarde EUR, din care 1,8 miliarde EUR sub formă de granturi și 0,8 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.
Mai multe informații sunt disponibile aici.
La 1 iunie 2022, Comisia a primit din partea României prima cerere în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru plata a 1,8 miliarde EUR sub formă de granturi și a 789,7 milioane EUR sub formă de împrumuturi (fără prefinanțare).
Mai multe informații sunt disponibile aici.
La 2 decembrie 2021, Comisia Europeană a transferat României 1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate acestei țări în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).
Plata de prefinanțare va sprijini demararea implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României.
Mai multe informații sunt disponibile aici.
Comisia Europeană a adoptat, la 27 septembrie 2021, o evaluare pozitivă a Planului de redresare și reziliență al României, care va putea primi, astfel, din partea UE granturi în valoare de 14,2 miliarde EUR și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde EUR în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Această finanțare va sprijini implementarea măsurilor esențiale în materie de investiții și reforme cuprinse în Planul de redresare și reziliență al României și va contribui în mod crucial la ieșirea României mai puternică din pandemia de COVID-19.
MRR este instrumentul principal al inițiativei NextGenerationEU, care va furniza până la 800 de miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. Planul României face parte dintr-un răspuns coordonat fără precedent al UE la criza provocată de pandem ia de COVID-19, menit să abordeze provocările europene comune prin adoptarea tranziției verzi și a celei digitale, precum și să consolideze reziliența economică și socială și coeziunea pieței unice.
Comisia a evaluat planul României pe baza criteriilor stabilite în Regulamentul privind MRR, analizând, în special, dacă investițiile și reformele cuprinse în plan sprijină tranziția verde și cea digitală, contribuie la soluționarea eficace a provocărilor identificate în cadrul semestrului european și consolidează potențialul de creștere, crearea de locuri de muncă și reziliența econom ică și socială a României.
Mai multe informații sunt disponibile aici.
Ce conține Planul de redresare pentru România?
NextGenerationEU, instrumentul temporar de redresare al UE, include tipuri specifice de sprijin pentru sectoare importante pentru România.
- România urmează să primească o sumă estimată la 14,2 miliarde EUR (prețuri curente) sub formă de granturi prin Mecanismul de redresare și reziliență. De asemenea, vor fi disponibile peste 1,3 miliarde EUR în 2021 în cadrul REACT-EU și peste 2,1 miliarde EUR (prețuri curente) din Fondul pentru o tranziție justă.
- De asemenea, România va primi peste 30,3 miliarde EUR (prețuri curente) sub formă de alocări în cadrul politicii de coeziune de la ultimul buget UE pe termen lung (în prețuri actuale), precum și aproape 14 miliarde EUR (prețuri curente) sub formă de plăți directe din Fondul european de garantare agricolă (FEGA). Vor mai fi disponibile 6,98 miliarde EUR (CFM, prețuri curente) prin intermediul Fondului agricol european pentru dezvoltare rurală.
- De asemenea, Comisia Europeană mai propune și acordarea unui sprijin financiar de 4,099 miliarde EUR pentru România prin intermediul instrumentului SURE. Sprijinul va fi acordat sub forma unor împrumuturi în condiții favorabile și va ajuta România să facă față creșterilor bruște ale cheltuielilor publice pentru a menține ocuparea forței de muncă în contextul crizei generate de pandemie.
Informații generale
În decembrie 2020, liderii tuturor țărilor Uniunii Europene, Parlamentul European și Comisia Europeană au convenit asupra unui Plan de redresare pentru a ajuta la refacerea daunelor economice și sociale cauzate de pandemia de COVID-19.
Prin bugetul pe termen lung al UE, împreună cu instrumentul temporar NextGenerationEU, un fond total de 2,018 trilioane EUR (prețuri curente) va ajuta la construirea unei Europe mai verzi, mai digitale și mai reziliente.
Ce conține Planul de redresare pentru Europa?
Bugetul UE pe termen lung, care a fost suplimentat pentru a răspunde provocărilor asociate pandemiei de COVID-19, alocă peste 50% din Planul de redresare modernizării, prin cercetare și inovare, tranziției climatice și digitale, precum și pregătirii, redresării și rezilienței.
În conformitate cu Pactul verde european, acest pachet inovator va combate schimbările climatice. 30% din bugetul UE va fi cheltuit pentru această prioritate. Bugetul UE va acorda, de asemenea, o atenție deosebită protejării biodiversității.
NextGenerationEU va asigura, în plus, 806,9 miliarde EUR (prețuri curente), dintre care 723,8 miliarde EUR vor fi livrate prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) sub formă de împrumuturi și granturi, în vederea sprijinirii reformelor și a investițiilor întreprinse de țările membre ale UE. Comisia Europeană a pus în aplicare, de asemenea, un nou Instrument de sprijin tehnic (STI) pentru a oferi expertiză personalizată țărilor UE în vederea elaborării și punerii în aplicare a reformelor. Mai multe informații despre STI și despre unele dintre proiectele de reformă sprijinite sunt disponibile aici.
Semestrul european, care este cadrul de coordonare și monitorizare a politicii economice, a fost și el adaptat, fiind strâns legat de Mecanismul de redresare și reziliență, asigurând faptul că reformele sunt parte integrantă din redresare în fiecare țară.
Pentru a accesa fonduri din Mecanismul de redresare și reziliență, statele membre ale UE furnizează câte un plan de redresare și reziliență, în care cel puțin 37% din cheltuieli sunt alocate chestiunilor legate de climă și 20% sunt alocate investițiilor digitale și reformelor și care trebuie să fie implementat până în 2026.
Mai multe despre planul de redresare pentru Europa
Semestrul european 2021 – un ciclu excepțional
Programele de finanțare și licitații ale UE și procedurile de depunere a cererilor
Actualități
Comisia aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 241 de milioane EUR pentru sprijinirea producătorilor agricoli în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Comisia aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 56 de milioane EUR pentru sprijinirea sectorului porcinelor și a sectorului păsărilor de curte în contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Comisia Europeană plătește prefinanțarea REPowerEU României, Belgiei, Croației, Ciprului, Finlandei, Greciei, Italiei, Letoniei și Spaniei în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
Comisia a primit vineri, 15 decembrie, cereri de plată în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență din partea a trei state membre - Cipru, România și Slovacia.
Comisia aprobă planul de redresare și reziliență modificat al României, în valoare de 28,5 miliarde EUR, care include un capitol privind REPowerEU.
Plata de astăzi, 29 septembrie, în cuantum de 2,76 miliarde EUR sub formă de granturi și de împrumuturi, a fost posibilă datorită îndeplinirii de către România a 49 de jaloane și de ținte legate de cea de a doua tranșă.
Comisia a adoptat ieri, 19 septembrie, cel de al doilea raport anual privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).
România a transmis astăzi Comisiei o cerere de modificare a planului său de redresare și reziliență, la care dorește, de asemenea, să adauge un capitol dedicat planului REPowerEU.
Comisia Europeană a aprobat astăzi, 27 iunie, o evaluare preliminară pozitivă a unei părți din jaloanele și țintele legate de cea de-a doua cerere de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.
Comisia Europeană a adoptat recent o comunicare care marchează aniversarea a doi ani de la crearea Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).
Comisia Europeană a primit din partea României cea de a doua cerere de plată, în cuantum de 3,22 miliarde EUR, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
Suma plătită astăzi, 27 octombrie, în valoare de 2,6 miliarde EUR (1,8 miliarde EUR sub formă de granturi și 0,8 miliarde EUR sub formă de împrumuturi (fără prefinanțare) a fost posibilă prin îndeplinirea de către România a celor 14 obiective de etapă aferente tranșei.
NextGenerationEU: Comisia Europeană aprobă, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată a României în valoare de 2,6 miliarde EUR
Comisia a primit din partea României prima cerere în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru plata a 1,8 miliarde EUR sub formă de granturi și a 789,7 milioane EUR sub formă de împrumuturi (fără prefinanțare).
Comisia Europeană a adoptat ieri, 1 martie, primul său raport anual privind punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), elementul central al instrumentului NextGenerationEU.
În România, 216 milioane EUR vor face posibilă dotarea spitalelor publice cu echipamente medicale și de protecție specifice și îmbunătățirea condițiilor sanitare din școli pentru a proteja mai bine elevii și profesorii de infectarea cu coronavirus.
Comisia a acordat în total 285 de milioane EUR pentru sprijinirea programelor operaționale (PO) ale României, Franței și Germaniei din cadrul Fondului social european (FSE).
Comisia Europeană a transferat astăzi, 13 ianuarie, României 1,9 miliarde EUR sub formă de prefinanțare în cadrul componentei de împrumut a planului național de redresare și reziliență (PNRR).
Comisia a propus astăzi, 22 decembrie, instituirea următoarei generații de resurse proprii pentru bugetul UE prin prezentarea a trei noi surse de venituri.
Comisia Europeană a lansat astăzi, 15 decembrie, tabloul de bord privind redresarea și reziliența.