Înainte de sfârșitul lunii februarie 2026, se preconiza că economia UE va crește în continuare într-un ritm moderat, alături de o nouă scădere a inflației, dar perspectivele s-au schimbat substanțial de la izbucnirea conflictului. Inflația a început să crească la câteva săptămâni după izbucnirea conflictului, ca urmare a majorării bruște a prețurilor la materiile prime energetice, iar activitatea economică își pierde dinamismul. Situația se va îmbunătăți ușor în 2027 dacă tensiunile de pe piețele energiei se vor atenua.
După ce a ajuns la 1,5 % în 2025, creșterea PIB-ului în UE este preconizată să încetinească până la 1,1 % în 2026 – o revizuire în scădere de 0,3 puncte procentuale față de previziunile economice din toamna anului 2025 (1,4 %). Creșterea PIB-ului ar urma apoi să se apropie de 1,4 % în 2027. Proiecțiile de creștere pentru zona euro sunt de asemenea revizuite în scădere, la 0,9 % în 2026 și 1,2 % în 2027 (de la 1,2 % și, respectiv, 1,4 %).Se preconizează că inflația în UE va ajunge la 3,1 % în 2026, cu un punct procentual mai mult decât se prevăzuse anterior, scăzând apoi din nou la 2,4 % în 2027. În zona euro, inflația este de asemenea revizuită în creștere până la 3,0 % în 2026 și 2,3 % în 2027, comparativ cu proiecțiile din toamnă de 1,9 %, respectiv 2,0 %.
Economia UE va continua să crească, dar într-un ritm mai lent
Ca importator net de energie, economia UE este foarte sensibilă la șocul energetic cauzat de conflictul din Orientul Mijlociu – un al doilea astfel de șoc în mai puțin de cinci ani. Creșterea bruscă a prețurilor la energie înseamnă facturi mai mari pentru gospodării și creșterea costurilor pentru întreprinderi, ceea ce duce la scăderea profiturilor în multe sectoare industriale, redirecționând efectiv veniturile dinspre economia UE către țările exportatoare de energie.
La începutul conflictului, încrederea consumatorilor a scăzut până la cel mai mic nivel din ultimele 40 de luni, pe fondul temerilor tot mai mari legate de creșterea inflației și de pierderea locurilor de muncă. Cu toate acestea, consumul este preconizat să rămână principalul factor determinant al creșterii.Se preconizează, de asemenea, că investițiile întreprinderilor vor fi limitate de condiții de finanțare mai stricte, de profituri mai mici și de o incertitudine sporită. Scăderea cererii externe afectează și creșterea exporturilor.
Investițiile UE în reziliența energetică, în special ca urmare a invaziei militare pe scară largă a Rusiei în Ucraina, încep să dea rezultate. Eforturile de diversificare a surselor de aprovizionare, de decarbonizare și de scădere a consumului au făcut ca Europa să se afle acum într-o situație mai bună pentru a putea absorbi șocul energetic din prezent.
Se preconizează că inflația va crește, din cauza prețurilor la energie
Perspectivele pe termen scurt ale inflației s-au deteriorat față de previziunile din toamna anului 2025, inflația totală atingând un nivel maxim în 2026 înainte de a se relaxa în 2027, pe măsură ce se preconizează că prețurile la materiile prime energetice vor scădea treptat, deși vor rămâne cu aproximativ 20 % peste nivelurile de dinainte de război. Această revizuire în creștere este determinată în primul rând de o creștere rapidă a inflației în sectorul energetic, datele din martie și din aprilie indicând deja o accelerare bruscă.
Scăderea pe termen lung a ratei șomajului se apropie de sfârșit
În 2025, ocuparea forței de muncă a crescut cu 0,5 %, adăugând peste 1 milion de locuri de muncă la economia UE. În 2026, creșterea ocupării forței de muncă este preconizată să încetinească la 0,3 %, apropiindu-se din nou de 0,4 % în 2027. Se preconizează că scăderea pe termen lung a ratei șomajului va lua sfârșit, stabilizându-se la aproximativ 6 % în 2027.Creșterea salariilor nominale este preconizată să rămână puternică, pe măsură ce salariile se ajustează la o inflație mai mare.
Șocul energetic adaugă o nouă povară asupra finanțelor publice
Se preconizează că deficitul public al UE va crește de la 3,1 % din PIB în 2025 la 3,6 % până în 2027, reflectând activitatea economică modestă, creșterea cheltuielilor cu dobânzile, măsurile de atenuare a impactului creșterii prețurilor la energie asupra întreprinderilor și gospodăriilor vulnerabile și creșterea cheltuielilor pentru apărare.Investițiile publice din UE sunt preconizate să se stabilizeze la niveluri ridicate în 2027, în pofida încheierii plăților din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
Se preconizează, de asemenea, că ponderea datoriei în PIB-ul UE va crește de la 82,8 % în 2025 la 84,2 % în 2026 și la 85,3 % în 2027.În zona euro, se preconizează că ponderea va crește de la 88,7 % în 2025 la 90,2 % în 2026, respectiv 91,2 % în 2027. Acest lucru reflectă deficite primare mai mari și o diferență de creștere a dobânzilor din ce în ce mai nefavorabilă. Până în 2027, se estimează că patru state membre vor avea ponderi ale datoriei de peste 100 % din PIB.
Persistența tensiunilor în materie de aprovizionare afectează perspectivele
Riscul major asociat previziunilor se referă la durata conflictului din Orientul Mijlociu și la implicațiile acestuia pentru piețele mondiale ale energiei. Având în vedere gradul neobișnuit de ridicat de incertitudine și intervalul de timp din ce în ce mai redus pentru o normalizare rapidă a condițiilor de aprovizionare, previziunile de referință sunt completate de un scenariu alternativ care presupune perturbări de mai lungă durată. În cadrul acestui scenariu, se pleacă de la premisa că prețurile materiilor prime energetice vor crește semnificativ peste curbele contractelor futures de referință, atingând un nivel maxim la sfârșitul anului 2026 înainte de a se realinia treptat la acestea până la sfârșitul anului 2027. În acest scenariu, inflația nu s-ar relaxa, iar activitatea economică nu ar reuși să se redreseze în 2027, astfel cum se preconizează în previziunile de referință. În plus, prețurile mai mari ar putea determina gospodăriile și întreprinderile să reducă mai mult consumul și investițiile.
Pe lângă aceasta, deficitele directe de aprovizionare cu anumite materii prime și cu anumiți factori de producție, de exemplu cu unele produse petroliere rafinate, heliu și îngrășăminte, s-ar putea intensifica, având un efect de domino asupra lanțurilor de producție globale și asupra accesibilității alimentelor.
Reducerea continuă a cererii de forță de muncă, evidențiată de scăderea numărului de locuri de muncă și a ratelor de angajare, ar putea semnala un impact negativ mai puternic asupra creșterii viitoare a ocupării forței de muncă.
Incertitudinea persistentă în ceea ce privește politicile comerciale mondiale și reconfigurarea în curs a relațiilor geopolitice și comerciale ar putea afecta și mai mult încrederea și activitatea.
Implementarea mai rapidă a reformelor structurale care abordează blocaje de lungă durată din calea creșterii economice a UE rămâne un risc important în sens pozitiv în ceea ce privește perspectivele. Investițiile publice puternice în sectoare precum apărarea și tranziția energetică pot compensa unele dintre deficiențele preconizate pentru sectorul privat. Inteligența artificială reprezintă atât o oportunitate, cât și un risc: creșterea productivității ar putea sprijini investițiile în UE, în timp ce perturbarea pieței forței de muncă ar putea afecta cererea.
Context
Aceste previziuni se bazează pe ipoteze tehnice privind cursurile de schimb, ratele dobânzilor și prețurile materiilor prime, data limită fiind 29 aprilie. În privința tuturor celorlalte date primite, inclusiv cu privire la politicile guvernamentale, aceste previziuni includ informații până la 4 mai, inclusiv. Proiecțiile nu presupun nicio modificare a politicilor, cu excepția cazului în care se adoptă măsuri sau se anunță în mod credibil măsuri specificate în suficient detaliu. Previziunile includ două aspecte speciale privind reducerea consumului de energie în UE în ultimele trei decenii și decalajul în ceea ce privește adoptarea IA. În mai multe rubrici, ele analizează, de asemenea, răspunsurile în materie de politică macroeconomică la șocurile energetice, strategiile producătorilor pentru a face față tensiunilor și perturbărilor comerciale, relaxarea în curs a piețelor forței de muncă, legăturile dintre prețurile gazelor și ale energiei electrice și măsurile naționale de politică fiscală care urmăresc să abordeze șocul prețurilor la energie din 2026.
Comisia Europeană publică anual două previziuni cuprinzătoare (în primăvară și în toamnă), care acoperă o gamă largă de indicatori economici pentru toate statele membre ale UE, pentru țările candidate, pentru țările AELS și pentru alte mari economii de piață avansate și emergente.
Previziunile economice ale Comisiei Europene din toamna anului 2026 vor actualiza previziunile publicate astăzi și se preconizează că vor fi prezentate în noiembrie 2026.
Informații suplimentare
Documentul integral: Previziunile economice din primăvara anului 2026:Încetinirea creșterii economice din cauza șocului energetic care determină creșterea inflației
Urmăriți activitatea comisarului Dombrovskis pe X (@VDombrovskis) și pe Bluesky (@valdisdombrovskis.ec.europa.eu)
Urmăriți DG ECFIN pe X: @ecfin
Citat(e):
„Conflictul din Orientul Mijlociu a declanșat un șoc energetic major, punând și mai mult la încercare Europa într-o perioadă în care aceasta traversează un mediu geopolitic și comercial deja volatil. UE trebuie să învețe din crizele anterioare prin menținerea sprijinului bugetar temporar și specific și prin reducerea în continuare a dependenței sale de combustibilii fosili importați – o schimbare care ne-a consolidat deja reziliența. Acționând cu unitate și cu hotărâre, Europa ar trebui să accelereze reformele, să elimine barierele din calea creșterii economice și să protejeze robustețea finanțelor publice.”
Valdis Dombrovskis, comisar pentru economie și productivitate și pentru punere în aplicare și simplificare
Persoane de contact pentru presă:
balazs [dot] ujvari
ec [dot] europa [dot] eu (Balazs UJVARI) (+32 2 29 54578)
francisca [dot] marcal-santosec [dot] europa [dot] eu (Francisca MARÇAL SANTOS) (+32 2 29 97236)
Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct prin telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin e-mail
- Data publicării
- 21 mai 2026