Lupta împotriva dezinformării este un efort comun, care implică toate instituțiile europene. UE conlucrează cu platformele online pentru a le încuraja să promoveze surse oficiale, să penalizeze conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar putea dăuna sănătății sau integrității fizice a oamenilor.

Această colaborare a fost reinnoita în 2022 pentru a include lecțiile învățate în urma pandemiei COVID19, cât și în vederea războiului Rusiei din Ucraina.

Mai mult de atât, prin Actul legislativ privind serviciile digitale, Uniunea Europeană va lua măsuri clare în combaterea răspândirii dezinformării. Această nouă lege va pune responsabilitatea în brațele platformelor online în ceea ce privește eradicarea conținutul dăunător, prin măsuri riguroase fără precedent.

Conform Eurobarometrului Standard 94, atât românii, cât și restul cetîțenilor Uniunii Europene, consideră că știrile și informațiile care denaturează realitatea sau sunt false sunt deseori întâlnite (RO: 74%, UE27; 71%) și chiar reprezintă o problemă la nivel național (RO: 68%, UE27: 76%).

Chiar dacă acest gen de știri și informații sunt ușor de identificat în accepțiunea respondenților (RO: 68%; UE27: 65%), românii sunt de părere că existența știrilor sau a informațiilor care denaturează realitatea sau a celor false reprezintă o problemă pentru democrație în general, într-o pondere cu 12pp mai mică decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene (RO: 70%; UE27: 82%).