Kremlinul recurge, din reflex, la tacticile sale preferate de manipulare, adică negarea și inversarea rolului de agresor/victimă, însă propagandiștii săi au pregătit mediul informațional și au răspândit dezinformări despre barajul Kahovka de luni bune.
La primele ore are dimineții de 6 iunie, imagini terifiante care înfățișau prăbușirea barajului Kahovka de pe râul Nipru din teritoriile ocupate de Rusia în regiunea ucraineană Herson au făcut rapid înconjurul mass-mediei din întreaga lume. Distrugerea barajului a făcut să se reverse în aval 18 miliarde de metri cubi de apă din uriașul rezervor Kahovka, provocând astfel o catastrofă umanitară și un dezastru ecologic.
UE a condamnat în termenii cei mai duri acest atac fără precedent asupra infrastructurii civile, însă protagoniștii dezinformării și ai manipulării informațiilor pro-Kremlin au reacționat și ei cu celeritate. Haideți să vedem cum a încercat ecosistemul de dezinformare pro-Kremlin să răsucească această crimă odioasă și să se descotorosească de orice vină.
Reflexul Kremlinului
Firește că Kremlinul a acuzat repede Ucraina că a distrus barajul, deși acesta este situat chiar în teritoriul ocupat de ruși. Oficialii ruși au denunțat aproape imediat ceea ce ei au numit un act de sabotaj din partea Ucrainei, însă câteva ore mai târziu au revenit asupra declarațiilor, cerând o „anchetă internațională”. De asemenea, i s-a aplicat rapid Ucrainei eticheta de stat „terorist” pentru că ar fi aruncat în aer barajul. Pe de altă parte, acuzarea Ucrainei de terorism a fost un laitmotiv tot mai des întâlnit al dezinformării pro-Kremlin în legătură cu războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Prin urmare, firește că s-a declanșat rapid „reflexul Kremlinului” de a amesteca negările și acuzațiile, inclusiv de către cunoscutul apologet al Kremlinului, Tucker Carlson, care a susținut în noul său show de pe Twitter că „orice persoană onestă ar conchide că probabil ucrainenii sunt cei care l-au aruncat în aer”.
Însămânțarea ideii
Aparatul de dezinformare pro-Kremlin nu se bazează însă doar pe reacții din reflex. În fapt, putem spune că au existat eforturi de pregătire a mediului informațional pentru posibilitatea distrugerii barajului Kahovka încă din octombrie 2022 sau chiar și mai devreme. Acum că barajul a fost distrus, „analiștii” pro-Kremlin își pot recicla încercările anterioare de manipulare a informațiilor, inclusiv tentativele de deturnare a ordinii de zi a Consiliului de Securitate al ONU, ca o „dovadă a onestității” actualului lor discurs de dezinformare.
Modul de operare al Kremlinului când vine vorba de manipularea mediului informațional denotă o logică voit pervertită – am susținut că este adevărat și în trecut, astfel că acum când susținem din nou același lucru, ar trebui considerat ca ceva deja „dovedit”.
Deschiderea robinetului cu minciuni
Diversele discursuri, adesea contradictorii, despre acest eveniment îngrozitor răspândite de canalele mediatice pro-Kremlin nu sunt întâmplătoare, ci parte a unei tactici atent concepute, cunoscută ca „robinetul cu minciuni”. Reacțiile inițiale ale ecosistemului de dezinformare pro-Kremlin, poate înainte să își dea seama de amploarea și impactul daunelor, au căutat, de fapt, să minimalizeze evenimentul sau să îl prezinte ca aducând avantaje, dintr-o perspectivă militară, pentru ocupanții ruși.
În mod inevitabil, comentatorii ruși au ajuns la concluzia deja știută că „Occidentul” se află în spatele acestui atac, în pofida tot mai multor dovezi care arată contrariul. Unii manipulatori ai informațiilor pro-Kremlin chiar au încercat să facă o paralelă cu atrocitățile de la Bucha sau cu exploziile conductei Nord Stream, în timp ce alții au încercat să ridiculizeze Ucraina, înfățișând atacul asupra barajului drept o imensă eroare de calcul a forțelor armate ucrainene. Alții au susținut că Ucraina a atacat barajul ca un pretext menit să atragă noi sancțiuni occidentale împotriva Rusiei. Unii chiar au încercat să abordeze preemptiv îngrijorările în legătură cu ceea ce ar putea însemna distrugerea barajului pentru alimentarea cu apă a Crimeei. Tot preemptiv, canalele de dezinformare pro-Kremlin au etichetat rapid orice posibile acuzații la adresa Rusiei ca fiind dezinformări ale Occidentului sau ale Ucrainei.
Dacă vi se pare că am mai văzut aceste tactici de manipulare a informațiilor, nu vă înșelați deloc. Negarea din reflex urmată de inundarea mediului informațional cu o multitudine de discursuri de dezinformare este o strategie folosită în repetate rânduri de protagoniștii dezinformării pro-Kremlin, poate cel mai evident în legătură cu doborârea zborului MH17.
„Noi nu am vrut războiul”
Denigrarea Ucrainei cu acuzații neîntemeiate de brutalitate, după cum o arată și discursurile pro-Kremlin în legătură cu barajul Kahovka, sau inversarea rolului de agresor/victimă prin folosirea victimizării ca o armă a devenit și ea parte a unui discurs de dezinformare pro-Kremlin mai amplu legat de caracterul existențial al războiului Rusiei împotriva Ucrainei.
Pe măsură ce perspectivele războiului par a fi tot mai potrivnice Rusiei, manipulatorii de informații ai Kremlinului au încercat să insufle ideea că supraviețuirea Rusiei depinde de distrugerea completă a Ucrainei. S-ar părea că această idee insidioasă s-a înrădăcinat. După cum relatează Meduza, unul dintre puținele canale mediatice independente care au reușit să supraviețuiască persecuției sistematice din partea statului rus, chiar și opoziția față de război este acum înfățișată în Rusia în termeni pur imperialiști – „noi nu am vrut războiul, însă acum nu avem altă opțiune decât să îl câștigăm, altfel Rusia se va destrăma”. O astfel de gândire distorsionată a dus la situația în care chiar și provocarea unor catastrofe umanitare și ecologice inimaginabile este larg percepută ca fiind acceptabilă.
Nu ar trebui să ne surprindă că „frontul intern” din Rusia răspunde după cum îi cere Kremlinul. Acest lucru este arătat și de Centrul Levada, un institut de cercetare independent: 68 % consideră că Rusia se îndreaptă în direcția bună. Adevărul este însă că o pace durabilă poate fi obținută numai dacă Rusia acceptă formula de pace propusă de Ucraina și pune capăt războiului.
Alte subiecte de pe radarul EUvsDisinfo din această săptămână:
- Deloc surprinzător, canalele mediatice pro-Kremlin continuă să bată toba lor propagandistă paranoică, propagând acuzații de dezinformare complet nefondate cum ar fi că Occidentul duce un război nedeclarat împotriva Rusiei și Belarusului. Nu, nu este adevărat. Este un caz clar de reafirmare cu obstinație a mentalității de națiune asediată, pentru a justifica războiul Rusiei împotriva Ucrainei. După declanșarea invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina în 2022, aliații au activat planurile de apărare ale NATO și au desfășurat trupe suplimentare pe flancul estic, însă acest lucru nu înseamnă că NATO staționează trupe permanente la frontierele cu Rusia și Belarus.
- Într-o încercare evidentă de denigrare a statalității Ucrainei și a guvernului său, unele canale mediatice pro-Kremlin colportează acuzația că acoliții lui Zelenski și-au însușit toți banii de armedeoarece credeau că Ucraina nu va mai exista. Exagerarea amplorii și răspândirii corupției din Ucraina este o tactică preferată a Kremlinului. Firește că preocupările legate de posibila corupție din Ucraina sunt legitime, însă alegațiile potrivit cărora 100 % din banii alocați pentru arme ar fi furați sunt complet neîntemeiate și caută să submineze sprijinul internațional pentru Ucraina, care se apără în fața agresiunii neprovocate din partea Rusiei.
- Ca unul dintre cei mai mari susținători și donatori pentru Ucraina, Polonia este și ea o țintă constantă a dezinformării pro-Kremlin. Acuzarea Poloniei că ar vrea să rescrie istoriaeste o tactică preferată a canalelor mediatice pro-Kremlin. Acuzațiile fantasmagorice cum că partizanii anticomuniști din Polonia ar fi fost bandiți care omorau civili oglindesc, de fapt, tentativele de revizionism istoric ale Kremlinului. În realitate, un număr însemnat de soldați și civili polonezi au refuzat să accepte ocupația comunistă a Poloniei de după Al Doilea Război Mondial, continuând să reziste în fața autorităților comuniste locale și a trupelor sovietice. Aceștia au fost supuși celor mai brutale represiuni din partea regimului comunist.
Detalii
- Data publicării
- 8 iunie 2023