Comisia a propus astăzi, 10 martie, consolidarea impactului acțiunilor umanitare desfășurate la nivel mondial de Uniunea Europeană pentru a răspunde nevoilor umanitare puternic accentuate de pandemia de COVID-19.
Comunicarea propune o serie de acțiuni-cheie menite să accelereze furnizarea ajutorului umanitar prin extinderea bazei de resurse, prin sprijinirea unui mediu mai propice pentru partenerii umanitari și prin abordarea cauzelor profunde ale crizelor în cadrul unei abordări de tipul „Echipa Europa”. Comunicarea subliniază importanța dreptului umanitar internațional, căruia i se acordă o atenție reînnoită, și, de asemenea, prevede măsuri menite să contracareze impactul umanitar dramatic al schimbărilor climatice.
Înaltul Reprezentant/vicepreședintele Josep Borrell a declarat: „În prezent, o criză umanitară are o durată medie de peste 9 ani, uneori chiar mai mult. Multe dintre crizele umanitare riscă să fie «uitate», cum ar fi cele din Yemen sau din Siria. Dar UE nu uită. Ajutorul umanitar este unul dintre exemplele cele mai concrete ale acțiunii externe a UE și dovada solidarității noastre. Mai mult ca oricând, respectarea dreptului internațional umanitar trebuie să constituie un element central al politicii noastre externe, pentru a sprijini acțiunile umanitare bazate pe principii și pentru a proteja populația civilă, precum și pe lucrătorii umanitari care, în întreaga lume, își riscă viața pentru a oferi populației civile protecția de care aceasta are nevoie.”
Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a declarat: „Într-o lume în care impactul crizelor se extinde rapid, iar principiile ajutorului umanitar sunt contestate cum rar s-a întâmplat până acum, responsabilitatea la nivel mondial care îi revine UE în calitate de actor umanitar nu a fost niciodată mai însemnată. Acest lucru se întâmplă, din păcate, într-un context în care nevoile sunt mai mari ca oricând, dar baza de donatori la nivel mondial rămâne îngrijorător de restrânsă. Trebuie să obținem rezultate mai bune prin sporirea eficienței și a impactului acțiunilor noastre umanitare. Trebuie să fim în măsură să reacționăm cu fermitate maximă de îndată ce apar crize. Această perspectivă strategică reînnoită prezintă modul în care UE poate să se implice mai mult pentru a-i ajuta pe cei care au cea mai mare nevoie de sprijin și să își asume rolul de lider într-un moment în care furnizarea ajutorului bazat pe principii constituie o necesitate stringentă.”
Construirea unei noi capacități europene de răspuns umanitar
UE va institui o nouă capacitate europeană de răspuns umanitar pentru a interveni direct în crizele umanitare, atunci când mecanismele tradiționale de furnizare a ajutorului umanitar prin intermediul partenerilor UE sau atunci când capacitățile acestora pot fi ineficiente sau insuficiente. Capacitatea europeană de răspuns umanitar va avea ca scop facilitarea logisticii, inclusiv a transportului, permițând punerea în comun a resurselor și facilitând desfășurarea lor pe teren. Această capacitate ar putea, de exemplu, să asigure evaluări logistice, sprijin pentru desfășurarea inițială și pentru achiziția, depozitarea, transportul și/sau distribuția ajutorului, inclusiv a vaccinurilor împotriva COVID-19, și pentru furnizarea acestora în țările fragile. Acțiunile capacității europene de răspuns umanitar se vor desfășura în coordonare și în complementaritate cu mecanismul de protecție civilă al UE, pe baza sprijinului operațional oferit de Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență al UE.
Promovarea respectării dreptului internațional umanitar (DIU)
Numărul atacurilor directe și adesea deliberate ale beligeranților asupra civililor, spitalelor și școlilor este în creștere, ceea ce constituie o încălcare a dreptului internațional umanitar. În 2019 s-au raportat 277 de atacuri împotriva lucrătorilor umanitari, 125 dintre aceștia fiind uciși. Prin urmare, UE va plasa cu și mai multă fermitate respectarea dreptului internațional umanitar în centrul acțiunii externe a UE pentru a proteja populația civilă. În mod concret, UE:
- va monitoriza în mod consecvent încălcările DIU;
- va consolida obligația de diligență în cadrul tuturor instrumentelor externe ale UE;
- se va asigura în continuare că DIU se reflectă pe deplin în politica de sancțiuni a UE, inclusiv prin includerea în mod consecvent a excepțiilor umanitare în cadrul tuturor regimurilor de sancțiuni ale UE.
Abordarea cauzelor profunde prin valorificarea sinergiilor dintre ajutorul umanitar, dezvoltare și consolidarea păcii
Ajutorul umanitar nu poate să contracareze singur factorii complecși care stau la baza conflictelor și a altor crize. Prin urmare, UE își va intensifica eforturile de furnizare a ajutorului de urgență printr-o colaborare strânsă cu actorii din domeniul dezvoltării și al consolidării păcii, combătând cauzele profunde ale crizelor și promovând soluții pe termen lung la situațiile de urgență umanitară.
Eurobarometru – cetățenii sprijină cu tărie acțiunile umanitare ale UE
În perioada premergătoare adoptării comunicării prezentate astăzi, Comisia a colectat opinii ale cetățenilor din cele 27 de state membre cu privire la ajutorul umanitar acordat de UE. Rezultatele sondajului arată un sprijin clar pentru acțiunile umanitare ale UE, 91 % din respondenți exprimând opinii pozitive cu privire la activitățile de ajutor umanitar finanțate de UE. Aproape jumătate din numărul total al respondenților consideră că UE ar trebui să mențină nivelurile existente de sprijin pentru ajutorul umanitar, în timp ce patru din zece respondenți cred că această finanțarea ar trebui să fie majorată.
Context
Uniunea Europeană, împreună cu statele sale membre, este cel mai important donator de ajutor umanitar din lume, furnizând aproximativ 36 % din asistența umanitară mondială.
În prezent, ajutorul umanitar se confruntă cu o serie de provocări fără precedent. Conform Organizației Națiunilor Unite, în acest an vor avea nevoie de asistență umanitară peste 235 de milioane de persoane, ceea ce, la nivel mondial, înseamnă o persoană din 33. Aceasta reprezintă o creștere de 40 % față de nevoile estimate în 2020 și aproape o triplare față de 2014. În paralel, a crescut și numărul de persoane strămutate forțat, ajungând la 79,5 milioane la sfârșitul anului 2019.
Totodată, continuă să se adâncească decalajul dintre resurse și nevoi. În 2020, apelurile umanitare lansate de ONU au înregistrat o creștere puternică, ajungând la aproape 32,5 miliarde EUR – cea mai mare cifră înregistrată vreodată, cauzată în parte și de impactul pandemiei de COVID-19 –, finanțarea oferită fiind însă de doar 15 miliarde EUR. Este probabil ca acest deficit de finanțare a acțiunilor umanitare din întreaga lume să se adâncească și mai mult în acest an, ceea ce face ca în mod evident să fie necesară o bază mai largă de donatori. În 2020, principalii trei donatori – SUA, Germania și Comisia Europeană – au furnizat 59 % din totalul fondurilor umanitare raportate la nivel mondial. În cadrul UE, doar patru state membre și Comisia Europeană acoperă aproximativ 90 % din finanțarea necesară acțiunilor sale umanitare.
Acțiunile umanitare ale UE vor continua să fie ghidate de respectarea strictă a principiilor umanitare universale ale umanității, neutralității, independenței și imparțialității. Ca etapă următoare, Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe comunicarea și să colaboreze cu privire la acțiunile-cheie propuse.
Pentru informații suplimentare
Rezultatele sondajului Eurobarometru: opinia publică cu privire la ajutorul umanitar acordat de UE
Persoană de contact pentru presă:
Ștefan TURCU
E-mail: stefan [dot] turcu
ec [dot] europa [dot] eu (stefan[dot]turcu[at]ec[dot]europa[dot]eu)
telefon: 0724 232 197
Detalii
- Data publicării
- 10 martie 2021