Indicațiile geografice stabilesc drepturi de proprietate intelectuală pentru anumite produse ale căror calități sunt legate strâns de arealul de producție.
Indicațiile geografice pot fi:
- DOP – denumire de origine protejată (pentru alimente și vin)
- IGP – indicație geografică protejată (pentru alimente și vin)
- IG – indicație geografică (pentru băuturi alcoolice și vinuri aromatizate).
Sistemul de indicații geografice al UE protejează denumirile produselor care provin din anumite regiuni și au anumite calități sau ale căror renume este legat de teritoriul în care sunt produse. Diferența dintre DOP și IGP ține de cantitatea de materie primă provenită din acea zonă geografică sau de cât din procesul de producție trebuie să se desfășoare în acea regiune. Indicația geografică (IG) se aplică doar băuturilor alcoolice și vinurilor aromatizate.
România are 13 produse protejate în Uniunea Europeană
Salinate de Turda - IGP
„Salinate de Turda” desemnează un produs afumat și uscat din carne de porc, obținut din ceafă, cotlet, piept și pulpă de porc, care sunt sărate în saramură naturală („mărătoare”) combinată cu un amestec de condimente, zaharuri și culturi lactice, maturate timp de 5-7 zile, afumate cu lemn de esență tare și supuse apoi unui proces de maturare-uscare timp de 20-28 de zile.
Această nouă denumire va fi adăugată în lista celor 1 661 de produse alimentare care sunt deja protejate. Lista tuturor indicațiilor geografice protejate poate fi găsită în baza de date eAmbrosia. Mai multe informații sunt disponibile online pe pagina privind Sistemele de calitate și pe portalul nostru GIView.
Pită de Pecica - IGP
Produsul „Pită de Pecica” este un produs de brutărie copt și copt congelat obținut din aluat dospit și copt în cuptoare.
„Pită de Pecica” este preparată din făină de grâu, drojdie proaspătă, apă și sare iodată.
Produsul are formă neregulată, ușor alungită, cu o crestătură puternic vizibilă, cu greutatea de 4 kg, 2 kg, 1 kg sau 0,5 kg.
Plăcinta Dobrogeană - IGP
Plăcinta Dobrogeană este un produs de patiserie fabricat în regiunea Dobrogea din sud-estul României. Ea se prepară cu foi de aluat întinse și umplute cu brânză telemea sărată, amestecată cu caș și cu ouă. Foile de aluat umplute se rulează, se încrețesc și se aranjează în formă de spirală în tăvi rotunde. Foile se întind și se usucă până când devin foarte subțiri, translucide, elastice și puțin lucioase, caracteristici pe care numai localnicii din regiunea respectivă le cunosc. Caracterul specific al produsului „Plăcintă dobrogeană” se datorează modului de preparare și îndemânării transmise de la o generație la alta de locuitorii din Dobrogea. Reputația produsului se datorează dovezilor istorice privind vechimea și notorietatea sa, transmise prin izvoare orale culese și transcrise în reviste și în cărți în vederea păstrării în timp pentru generațiile viitoare.
Telemeaua de Sibiu - IGP
Telemeaua de Sibiu, produsă în ținuturi rustice și sălbatice din Transilvania, este o brânză semi-tare din lapte de oaie. Ea s-a născut în județul Sibiu, pe pajiștile căruia oile pasc de secole. Produsul final ia forma unor calupuri albe dense și onctuoase și se poate degusta atât proaspăt, cât și maturat. Telemeaua de Sibiu IGP își are originea în județul Sibiu din Transilvania, regiune istorică din România, şi este fabricată integral din lapte crud, nepasteurizat, cum se făcea în trecut, până să apară tehnicile moderne de pasteurizare. Cea mai mare parte a procesului de producție se realizează manual, producătorii bazându-se pe instrumente și tehnici tradiționale care au fost transmise de generațiile anterioare. Telemeaua de Sibiu IGP se comercializează atât proaspătă, cât și maturată. În acest din urmă caz, maturarea trebuie să fie de cel puțin 21 de zile. Fie că este proaspăt sau maturat, produsul final se caracterizează printr-o aromă ușor acidă, sărată, lăsând un gust onctuos după degustare.
Cârnații de Pleșcoi - IGP
Cârnaţii de Pleşcoi sunt un soi de cârnaţi afumaţi produşi dintr-un amestec de carne de oaie şi vită, uneori şi carne de capră, condimentaţi cu ardei roşu, usturoi şi cimbru. Această combinaţie de ingrediente şi procesul de producţie le conferă Cârnaţilor de Pleşcoi un gust unic, cunoscut şi renumit pe teritoriul României începând din secolul al XIII- lea.
Scrumbia de Dunăre afumată - IGP
Scrumbia de Dunăre este un peşte sălbatic care migrează din Marea Neagra în Dunăre. Specia nu poate fi crescută în acvacultura şi este capturată numai în cursul migraţiei pe Dunăre. Are 250-400 grame şi între 25-30 centimetri şi este recunoscut drept cel mai bogat peşte în grăsimi, din lume, raportat la talia sa. Scrumbia este pregătită sub forma întreagă, după curăţare, sărată şi afumata la rece după o metoda veche, din aria geografica definită. Peştii afumaţi sunt de culoare aurie, metalizată, datorată procesului de afumare.
Novacul afumat din Țara Bârsei - IGP
Novacul Afumat din Țara Bârsei este un un produs alimentar obținut din fileurile speciei novac (Hypophthalmichthys nobilis). Specia de pește novac este crescută în aria geografică Țara Bârsei, mai exact în iazurile, lacurile și heleșteiele din lunca Oltului.
Această specie se deosebește de novacul crescut în alte zone ale țării prin faptul că ajunge la greutatea pentru procesare într-o perioadă mai lungă de timp (3 ani, în comparație cu 2 ani pentru novacul crescut în zonele de câmpie). Datorită condițiilor de mediu, a temperaturilor scăzute pentru o perioadă de timp mai lungă pe parcursul anului, cantitatea de grăsime este redusă la jumătate față de novacul crescut la șes. Procesarea se face tot în arealul geografic delimitat, după rețeta locală de afumare.
Peștele novac este prelucrat sub formă de fileuri, afumate la cald cu rumeguș de esenţă tare (fag) pentru o aromă unică, metodă tradițională de afumare din aria geografică Țara Bârsei. Fileurile sunt de culoare de la galben-auriu cu reflexe metalice, spre cafeniu, având textură fibroasă, fără depuneri de grăsime, cu gust ușor afumat și puțin sărat.
Telemeaua de Ibănești - DOP
Denumirea brânzei „Telemea de Ibănești” – Denumire de Origine Protejată corespunde unei brânze cu masă moale/semitare, cu gust plăcut, ușor sărat, gust ce se datorează laptelui obținut de la crescătorii de vaci de lapte de pe Valea Gurghiului. Vacile de lapte de la care provine laptele pentru brânza „Telemea de Ibănești” – Denumire de Origine Protejată, sunt hrănite numai cu furaje fibroase provenite din aria geografică delimitată, de pe Valea Gurghiului. Primăvara-vara furajarea se realizează cu masă verde, prin pășunat sau în cazuri excepționale. Consistența și conținutul ridicat de Ca și Mg se datorează metodei de sărare și conservare cu saramură extrasă din fântâna cu apă sărată de la Orșova, caracteristici ce o diferențiază în mod clar de produsul obținut în saramură preparată din apă potabilă și sare.
Salamul de Sibiu - IGP
Salamul de Sibiu este un salam crud-uscat, realizat din carne de porc provenită de la porci ajunşi la maturitate şi din slănină tare. Amestecul este umplut în membrane naturale şi/sau colagenice şi supus afumării cu lemn de esenţă tare, maturării şi uscării la rece. Pentru maturare se utilizează produse alcoolice precum vinul alb, roşu sau rose, coniac, vinars, vinuri spumante, bere neagră. De asemenea, sunt folosite culturi de mucegai nobil (spori) - Penicillium nalgiovensis sau un amestec de diferite tipuri Penicillium, care conţin obligatoriu Penicillium nalgiovensis.
Magiunul de prune de Topoloveni - IGP
Magiunul de prune Topoloveni este preparat după o rețetă tradițională, atestată documentar din 1914. Prunele sunt fierte în cazane cu pereți dubli, sub temperatură controlată de maximum 68 de grade Celsius, timp de 12-14 ore, astfel încât să se evapore toată apa. Datorită acestei metode de preparare, Magiunul de prune Topoloveni nu are nevoie de conservanți.
Cașcavalul de Săveni - IGP
Cașcavalul de Săveni este o brânză maturată produsă în regiunea Botoșani. Se caracterizează printr-o perioadă lungă de maturare (60 de zile), în urma căreia consistența sa devine onctuoasă și omogenă, iar culoarea mai pronunțată. Gustul său, ușor amărui, se caracterizează prin nuanțe de nucă. Condițiile climatice locale, favorabile dezvoltării pășunilor naturale bogate în floră diversă, contribuie la calitatea laptelui utilizat pentru producția de Cașcaval de Săveni.
Salata cu icre de știucă de Tulcea - IGP
Salata cu icre de știucă de Tulcea este o cremă pe bază de ulei de floarea-soarelui de culoare albă, obținută din icre în amestec cu apă carbogazificată și zeamă de lămâie. Este produsă în regiunea Tulcea, care include Rezervația Biosferei Delta Dunării. „Salata cu icre de știucă de Tulcea” are gustul specific al icrelor de știucă, completat și subliniat de cel al icrelor de pește din Delta Dunării, ca urmare a procesului de sărare și maturare. „Salata cu icre de știucă de Tulcea” este un produs care utilizează în principal materii prime din regiune, creând o legătură puternică cu mediul natural al Deltei Dunării. „Salata cu icre de știucă de Tulcea” este un exemplu emblematic al tradiției locale de prelucrare a peștelui, care a evoluat de la recoltarea și consumul de icre crude (în secolul al XIX-lea) până la prelucrarea acestora pentru a fi utilizate în bucătăria modernă (în secolul XX).
Salată tradițională cu icre de crap - STG (Specialitate tradițională garantată)
„Salata tradițională cu icre de crap” este un produs obținut din: icre de crap sărate, icre sărate de pește de apă dulce, ulei de floarea soarelui, apă carbogazificată și zeamă de lămâie. Există în două variante, cu sau fără ceapă fiartă. Este produsă din materii prime sau ingrediente care sunt cele utilizate în mod tradițional. Denumirea „Salată tradițională cu icre de crap” indică menținerea constantă de-a lungul generațiilor, pentru obținerea produsului, a anumitor materii prime și ingrediente. „Salata tradițională cu icre de crap” este caracterizată prin aspect, consistență, culoare, aromă și gust. Salata tradițională cu icre de crap este o cremă omogenă din icre și ulei, în care iese în evidență frecvența ridicată a boabelor de icre.
Obiectivele sistemelor de calitate ale UE
Politica UE în domeniul calității are ca scop să protejeze denumirile anumitor produse pentru a le promova caracteristicile unice legate de originea lor geografică, precum și de tehnicile și practicile tradiționale.
Se poate acorda o „indicație geografică” (IG) pentru denumirile produselor, dacă acestea au o legătură specifică cu locul unde sunt fabricate. Recunoașterea IG le permite consumatorilor să aibă încredere și să distingă produsele de calitate, ajutând în același timp producătorii să își promoveze mai bine produsele.
Produsele care sunt în curs de examinare sau care au obținut recunoașterea ca IG sunt incluse în registrele produselor de calitate. Registrele includ și informații privind specificațiile geografice și de producție pentru fiecare produs.
Recunoscute ca proprietate intelectuală, indicațiile geografice joacă un rol din ce în ce mai important în negocierile comerciale dintre UE și alte țări.
Alte sisteme de calitate ale UE pun accentul pe procesul de producție tradițional sau pe produsele fabricate în zone naturale dificile, cum ar fi cele montane sau insulare.